Am stabilit că folosim anumite programe. Programele își câștigă în timp un anume grad de încredere. Această încredere pe care o acordăm fiecărui program nu este mereu proporțională cu coeficientul de adevăr. Uneori pur și simplu evaluăm greșit.
Programele considerate corecte le folosim în asociere cu alte programe ce nu știm încă dacă sunt corecte. Întregul sistem de convingeri se dezvoltă asemeni unui arbore făcând mai simplu de înlocuit concepțiile nou inserate, decât cele create în primele faze ale copilăriei. O teorie ce sta la baza unui întreg sistem de convingeri și se dovedește greșită va pune sub semnul întrebării tot ce a fost creat după ea, plecând de la ea. Astfel ca oamenii din frica de a se trezi fără nimic stabil în jur ajung să nu mai pună la îndoiala teoriile care sunt rădăcina pentru prea multe alte convingeri.
Pentru a convinge pe cineva de ceva este nevoie să îi demonstrăm că avem dreptate. Pentru a demonstra cuiva ca ai dreptate este suficient să urmărești un raționament din aproape în aproape și să obții acordul său pentru fiecare etapa din demonstrație. În final vei ajunge la ceea ce era de demonstrat.
Pentru a impune o idee convenabila ție, idee care poate să fie sau nu adevărată va fi suficient să găsești o linie a demonstrației. Acum dacă privim ce rezultă vom ajunge ușor la concluzia că ceea ce am prezentat eu aici nu e nici ceva complicat nici greu de dedus. În același timp se presupune că există oameni care vor să te influențeze în anumite direcții.
De la oamenii de marketing la vânzări la politicieni până la cei care vor să te ajute cum sunt terapeuții și care se presupune că vor să îți corecteze sistemul de valori. Unii sunt mai periculoși decât alții.
Să începem cu cei din sectorul comercial, aceștia nu au o strategie cu o masă inerțiala mare. Informațiile pe care le presara ei în marele context al lumii nu poate să schimbe ceva brutal sau pe o zona extinsă (cel puțin nu prea mulți jucători pot face asta).
Aceștia vor deruta individual un numar mic de indivizi. Însă ca și masă omogenă care te împinge spre consum forța lor devine redutabilă. Această forță este formată din entități distincte ce își fac fiecare treaba lor fără să intuiască poza de ansamblu. Astfel că ei pot fi folosiți în arhitecturi complicate de manipulare a maselor.
Când ajungem la manipularea realizată de guverne strategia poate să fie mai puternică și pârghiile mai ample. Deja când ajungem la grupuri de interese mondiale acestea pot avea planuri de influențare a opiniei publice atat de complexe încât scapă cu uțurință furnicilor muncitoare care suntem noi.
Nu voi elabora aici o teorie a conspirației deși nu trebuie să fii prea paranoic să îți închipui că dacă cineva ar avea interesul să maipuleze lumea ar fi descoperit aceste metode pe care le-am schitat eu acum si nu ar fi facut o stiință din asta. Dar bine înțeles că nu e nimeni care ar vrea așa ceva.
Ceea ce e de mai mare importanță pentru fiecare individ în parte este modul cum să ne ferim de manipularea la care suntem supuși zi de zi. Manipulare exercitată asupra noastră de colegi, familie, mass-media, religie, guvern. Orice intenție de manipulare se va baza pe doua principii simple.
1. Premize greșite de la care se pleacă
2.Prezentarea unei alternative ca fiind unică și astfel mascând posibilitatea de a aborda un alt fir al raționamentului.
Exemplificăm prima varianta
Cel mai ușor impunem o premiză falsă mergând spre ceea ce vrea interlocutorul.
Când vrei să convingi o femeie că nu ai înșelat-o pleci de la premiza ca tu o iubești (ca și cum asta ar exclude înșelatul, dar ea care ar vrea asta va accepta ideea ca fiind adedvărată). Tot ce rămâne de făcut este să aduci dovezi de iubire și să împletești adevarul cu minciuna într-un mod cât de cât plauzibil astfel încât să ajungă la a pune pe un taler al cântarului o bănuiala neconfirmată și pe celălat dragostea ta și încrederea pe care își dorește să o aibă în tine. Practic se pacălește singură, tu doar să fii în stare să îi dai câteva puncte de reper pe care să se sprijine.
Cum am mai spus, așa fac și magicienii te păcălesc cu faptul ca sabia este reala și tu nu înțelegi cum o bagă pe gât.
Când vine vorba de varianta a doua lucrurile se complică. Pentru că există șansa ca un observator atent să bage de seamă că ai omis o variantă.
De exemplu cănd vrei să demonstrezi că a deschide umbrela în casă e ghinion. Vei căuta cazuri când s-a întâmplat ceva rau după. Dar nu faci un studiu imparțial întins pe un an ca să demonstrezi că atunci când nu ai deschis umbrela s-a întâmplat la fel.
Acum în realitate nimic nu așa simplu, o demonstrație poate îmbina ambele tehnici și se poate întinde pe ani de zile. Elemente puse întamplator în ochii celui vizat, ce vor facilită la mometul oportun influențarea deciziei.Cum acționează un escroc spre a câștiga încrederea victimei.
Sunt sigur că există oameni care acționează așa, și de care e greu sau imposibil să te ferești. De altfel eu nu caut să ma feresc ci doar să conștiențizez fiecare decizie punctual. Să reevaluez fiecare pas la momentul prezent și implicațiile sale, orice principiu poate fii modificat și astfel greșelile inevitabile să le transform în lecții.
Cea mai periculoasă situație este când ne auto-păcălim. Dar aici nu am nici un sfat de dat din nefericire. E lupta mea de fiecare zi și nu simt că sunt nici măcar aproape de a deveni prundent când mă cred pe mine. De fapt eșuez în a identifica ce vine din mine și ce este o idee externa, ce e credinta mea și ce e o propoziție auzită des din multe surse ce a căpătat aură de principiu la nivelul subconstientului meu făcând-o să treacă cu facilitatea de filtrul îndoielii.
interesanta teorie.
e proprie sau de la altii?
Cine poate stii daca e ceva propriu? Nu am citit asta undeva, dar sunt observatii facute in viata de zi cu zi.
ce zici tu pe final imi aduce aminte de indoiala cartesiana. e numai de bine.