Efectul placebo

Am o curiozitate legata de efectul placebo.

Efectul placebo este unanim acceptat că există. Altfel nu se creștea costul fiecărui studiu medical, prin dublarea numărului de subiecți, tocmai pentru a exclude acest efect. Atunci de ce nu se efectuează studii serioase ale acestui fenomen pentru a îl înțelege în profunzime.

De ce se menține încă ideea că efectul placebo ar fi un fel de ghicit în horoscop.

Înțeleg de ce nici o companie farmaceutică sau laborator privat nu are interes în conceperea unor astfel de studii și în abordarea acestui subiect de cercetare. Dar nu înțeleg de ce nici o facultate nu face asta să introducă odată pentru todeauna  influența gândirii în procesul de vindecare, recuperare, transformare fizică?

Există o metodă gratuită, la îndemâna oricui, care poate vindeca orice boală poate influența orice proces fiziologic pe care nimeni nu îl studiază într-o măsură suficientă cât să o poată explica și formaliza de așa manieră încât să fie accesibilă maselor.

Ce dovadă mai clară de acțiune coerentă îndreptată împotriva sănătății publice ar putea să existe?

Dacă mi-am pus eu întrebarea asta cu siguranță ca și-au mai pus-o și alții. Dar pentru a putea să cercetezi o chestie ai nevoie de finanțări și acceptări de la anumite autorități. Bănuiesc că acolo cumva a fost oprit demersul de a introduce efectul placebo în conceptele științific fundamentate.

Când acest fenomen va înceta să mai fie ignorat deliberat probabil că și alte enigme ale funcționării corpului uman ne vor fi dezlegate.

În altă ordine de idei, dacă au fost întreprinse studii serioase și aprofundate asupra acestui aspect eu nu am auzit de ele. Decât în conversații frivole și în cărți de dezvoltare personală unde oricum e mai mult o bâjbâială în jurul lui. Probabil că asta denotă existența unei cortine artificiale în fața acelor informații.

Cred că ăsta e punctul de unde se poate pleca în reconcilierea abordarii pur materialiste a medicinei cu metodele alternative de vindecare.

Suplimente

M-am apucat de câteva luni să studiez influența nutriției în antrenamentele sportive. Să bâjbâi prin ceața care înconjoară opinia publică legat de modul cum dezvolți masă musculară, de modul cum poți să slăbești și cum poți să îți crești rezistența la diferite tipuri de efort. Când te apuci să cauți ceva legat de acest domeniu primul contact  îl ai cu articole din reviste sau cu echivalentul lor, revistele online.

Aceasta este o sursa de informații ,unde de ce le mai multe ori lipsește orice referință la vreun studiu. Unde exprimările sunt de cele mai multe ori de forma: s-a observat o îmbunătățire, se crede, se zice, specialiștii consideră. Realitatea este următoarea, aceste articole sunt de slabă calitate sunt de cele mai multe ori „copy-paste” scrise de oameni fără specializare și fără cunoștințe în domeniu. Aceste articole atunci când nu sunt comandate specific de o companie pentru a își promova produsele sau metodele sunt pur și simplu propagatoare ale zgomotului produs de aceste companii.

În aceeași situație sunt majoritatea sfătuitorilor de prin săli.

În realitatea lucrurile sunt destul de simple și funcționează de la sine.  Mănânci te antrenezi te odihnești și obți rezultate.

Există de asemenea o mulțime de studii „stiințifice” făcute prost sau făcute prost intenționat. Comandate de companiile de suplimente nutritive pentru a își promova produsele. Astfel piața este inundată cu substanțe minunate ce facilitează creșterea cu pana la x% a diferiților indici ce sugereaza creștere de masă musculară sau pierdere de grăsime sau performanțe mai bune. Aceste produse prezintă scenarii aparent logice și sugestive în suportul teoriilor lor. Iar oamenii sunt foarte previzibili, când fac ceva vor rezultate pe cât posibil mai rapid și mai bune ca alea altora. Toți își doresc o poțiune magică, un drum secret pe care să scurteze ei jumate din drumul parcurs de alții.

Acum să vorbim despre suplimente în general. Suplimentele sunt produse industriale, conține diverse combinații de substanțe de cele mai multe ori inexistente în natură. Nu sunt încadrate la medicamente așa că asupra lor se face un control mai puțin strict. Ceea ce scrie pe etichetă este adesea diferit de ce se găsește în interior. Foarte puține din suplimente sunt testate pe perioade lungi de timp pentru a se identifica efectele lor adverse. Efectele lor benefice sunt exagerate în 90% din cazuri sau sunt prezentate intenționat ambigu pentru a sugera cumpărătorului ceva iar producătorului o umbrelă în caz de proces.

Suplimentele în majoritatea lor covârșitoare sunt o țeapă riscantă, cazul îmbucurător este când pierzi doar bani iar cazul nefericit este când îți pierzi sănătatea. Când alegi să iei un supliment e ca și cum bagi mâna intr-un borcan cu ace și cioburi încercând să cauți ceva de formă incertă ce poate că nu se află acolo și toate astea pe întuneric. De cele mai multe ori e nevoie să te tai sau să te înțepi pentru a îți da seama dacă ai gasit sau nu ce căutai.

Cum funcționează totuși această înșelătorie? Dacă totul era o minciună ele nu ar fi avut succes atât de mare până acum, nu? Simplu funcționează pentru că preferăm calea mai grea care este marketată mai bine decât calea ușoară.

În ziua de azi lumea nu mai știe cum să mănânce. În mod normal acest aspect se regla la modul natural prin doua metode. Senzatiile transmise de corp și resursele prezente în natură. Azi totul este prezent la o plimbare de 20 de minute în supermarket iar organismul nostru nu mai poate să ne dea semnale corecte pentru că este dezorientat de o abundență de substanțe pe care nu e obișnuit să le proceseze. Hrana este dezechilibrată și toți senzorii noștri interni sunt bruiați de aceste substanțe. Astfel ajungem în situația unor deficituri aceste deficituri ne alterează bunafuncționare a organismului.  Dacă peste aceste deficituri venim cu suplimente de multe ori pe termen scurt avem senzația unor beneficii. Alteori este un efect placebo și alte ori este pur și simplu adaptarea organismului. Dacă faci de două luni un fel de antrenament și apoi iei un anume supliment si peste încă o luna te simti mai în formă nu poți să fii sigur dacă nu e efectul antrenamantului sau al suplimentelor.

Exemplu pentru amatorii de mușchi:

Se bate monedă pe cantitatea de proteine/kg corp, există recomandări de până la 2,5 g sau chiar mai mult, de cele mai multe ori fără nici o sincronizare cu antrenamentul. Acest consum de proteine care de cele mai multe ori este completat cu pudre proteice face sportivul să se simtă bine iar lipsa lui îi poate da stare de slăbiciune sau chiar oprirea progresului. De fapt rata de metabolizare a proteinelor și consumul lor in refacerea tesului este de undeva între 0,8 și 1,5 g/ kg corp(pentru sportivi). Restul se transforma în energie sau grăsime cu efectele secundare aferente, stres asupra rinichilor etc. plus ca e un stres la buzunar. Efectul benefic pe care sportivul îl resimte este de multe ori doar datorită unui deficit caloric pe care îl are în general. Deficit caloric ce poate fi compensat cu hrana mult mai nutritivă decăt pudra proteică și la un preț mult mai bun. Nu mai vorbim de riscurile implicate de aceste combinații sintetice.

Acest exemplu poate fi extins peste mai toate suplimentele existente. Dacă ai o nutriție variată și un consum suficient de calori nici un supliment nu induce beneficii certe. Dacă în schimb ai carențe acestea pot acoperi aceste carente dar pot da și alte dezechilibre.

Există suplimente și suplimente unele mai riscante iar altele mai puțin riscante. Dacă nu cunoștiu implicațiile lor vaste (și nu prea ai cum să le cunoști) mai bine te siguri că ai din alimentație tot ce ai nevoie.Asta este doar o aparentă dificultate.  Articolul acesta nu a vrut să conțină cifre sau referințe științifice. Pentru că ar fi fost doar o altă pastilă dată pe nemestecate.

Vreau doar să induc un semn de întrebare și o neîncredere sănătoasă în toată povestea asta cu suplimentele.

Concluziile mele personale sunt că:

Nu există nici un supliment cu efecte demonstrate benefic pentru o persoană sănătoasă cu o alimentație completă.

Există un numar mic de suplimente ce pot ajuta persoanele care nu mănancă carne sau lactate sau peste sau alte categori de produse.

Există un numar mic de suplimente cu posibile efecte pozitive pentru sportivii de performanță.

Restul sunt apă de ploaie. Nu fac decât să ascundă erori de nutriție pentru anumite perioade de timp. Dar vei plăti pentru ele cu siguranță, un preț greu de estimat, dar mereu direct proporțional cu timpul.

Trebuie să reînvățăm să mâncăm corect sa atingem un echilibru și să ne ascultăm corpul pentru a îi indeplinii cerințele.

Exista un panaceu minune?

M-a întrebat un amic, ce părere am despre produsele herbalife.

-Nu știu, nu am folosit dar pentru ce îți trebuie?

A zis că ar vrea să slăbească câteva kg. Tipul nu era în vreo situație critică așa că mi-a trezit curiozitatea și l-am întrebat de câte ori mănâncă pe zi. A zis că o dată. E ciudat dar acesta este tipul de comportament paradoxal pe care îl vad destul de frecvent la persoanele din jurul meu.

Să încercăm un exemplu:

Te duci la mecanic cu mașina și zici.

– Bă tatică există un aditiv, ceva să prindă și mașina mea 150 de km pe ora?

-Pai să vedem de ce nu prinde că modelul ăsta ar merge lejer cu 180.

-Când i-ați făcut revizia ultima dată?

-Aaa, păi nu că nu prea am avut timp de revizie, mai o duc eu la un vecin când pică ceva. Mai mă bag eu pe sub ea, am o carte mai veche despre un model anterior și se mai potrivesc. I-au piese de la dezmembrări și le schimb.

– Bine, uleiul când l-ați schimbat ultima oară?

-Nici nu mai țin minte, dacă nu s-a aprins lampa nu înseamnă că e bun?

-O fi, ce benzina folosiți?

-Nu bag benzina de la pompa. Am eu pe unu care imi aduce niște gazolina ieftina, are el o tira.  Da’ am citit eu pe net ca există un aditiv american. E mai scump așa parca 300 de dolari 100 de ml și ziceau aștia că e bun crește viteza cu 30, 40 de km/h. Dacă acum prinde 120 cu ăla mă duc spre 150. Mai mult nici nu îmi mai trebuie.

-………….

Vi se pare logic? Asta e normalitatea de azi. Cine face altfel e un fel de sectant, nebun, obsedat de sport și nutriție.

Corpul uman e un sistem, simplificând situația, avem  intrări și ieșiri.

Avem combustibilul și substanțe secundare cum e uleiul adică mâncare, băutură și ce mai băgăm în sânge.

Tratamentele de întreținere sunt mișcarea, activitatea intelectuală, activități în aer liber, meditație rugăciune sau ce mai găsiți voi satisfăcator și eliberator de stres.

Rezultatele sunt capacitățile lui și stările de bine pe care le simți.

Dacă ceva din rezultate nu ne satisface e necesară o schimbare în intrări. O schimbare în intrari nu înseamnă să bagi un aditiv minune. Înseamnă să schimbi ceva în comportamentul zilnic. Nu vrei să schimbi nimic, e prea greu pentru tine?

Atunci e bine așa cum ești și cum te simți. Ești un caz fericit deci savurează fericirea în care te afli.

Pentru cine nu e unde vrea, întâi să își alinieaze alimentația mai aproape de normalitate. Apoi să discute despre cantități, suplimente, medicamente și alte adjuvante.

Niște reguli cu caracter general ar fi:

Mănâncă des, la 2 3 ore.

Pe cât posibil într-o zi mănâncă proteine, legume, fructe, grăsimi sănătoase, încearcă să variezi cât mai mult ce manânci de la o zi la alta.

Mănâncă cât mai puține chestii la o masă, cât mai puțin procesate, bea apa mai mult de 1,5 l/zi, ceai cu moderație, și cam atât.

Ai grijă să nu rătezi total mese sau să nu mănânci aiurea mai mult de 10% din numărul de mese.

De exemplu eu mănânc de 6 ori pe zi, deci 42 mese pe săptâmână rezultă 4 mese maxim pot să îmi fac de cap sau să le ratez.

Astea sunt cele mai generale reguli cu putință și cele mai îngăduitoare. Pentru a te menține în aceste reguli după perioada de schimbare care în funcție de cât de departe ești poate fi dură apoi este foarte facil.

Eu care, să zicem avem o alimentație echilibrata, am avut nevoie de 3 4 săptămani să mă obișnuiesc cu aceste reguli să să îmi vină natural să le urmez.

Cel mai periculos drog

Sunt convins că mâncarea este cel mai periculos drog în prezent.

Ce înseamnă drog? Substanță care provoacă dependența, dă toleranță și afecteaza funcționarea organismului, îți schimbă starea de spirit.

Nu încerc să fac un joc de cuvinte sau o capcană logică. Dar dacă analizăm mâncarea comună de azi vedem că este cel mai periculos drog.

De ce e drog?

Pentru că se consumă mai mult decât e necesară, pentru că o facem din plăcere. Pentru că e plină de substanțe care dau dependența iar zaharul e doar una dintre ele. Pentru că există mulți care se simt depresivi când vine vorba de a se abține de la ceva, pentru că există la fel de mulți care fac din mâncare scopul lor în viață. Pentru că e principalul inamic al sănătății noastre fizice și mentală.

Poate fi privită și ca o cale de “injectare” a anumitor substanțe care de fapt sunt drogul dar eu cred ca e mai corect să o numim pe ea drog.

Nu sunt absurd, nu toată mâncarea este drog, uneori este și o necesitate.

De ce zic uneori?

Pentru că procentual prea mult din ea este folosită doar pentru gust și nu pentru scopul ei primordial. Nutrirea organismului, furnizarea de energie și substanțe necesare funcționării zilnice.

Șoferi care se preocupă ca aroma și culoarea benzinei să se asorteze cu vopseaua mașinii, (Fucsia pentru cei mai mulți dintre noi) dar nu mai dăm pe la revizii, nu punem ulei, nu verificăm cifra octanică. Punem disel în mașină pe benzină și așa mai departe.

Alimentația corectă nu e o absurditate. E cel mai logic lucru din lume.

Nu te simți bine?

Unde e primul lucru unde ar trebui să cauți? Poate că toți cei din jur sunt de vină pentru comportamentul tău nevrotic sau poate că îți privezi sistemul nervos de cele necesare funcționării. Ce e mai plauzibil?

Nu ai energie să faci nimic, nu mai îți ajunge timpul? Pula mea, energia nu vine din calori moarte. Dacă nu mai bagi si o vitamină, “o minerală” se gripează angrenajele.

Nu putem să ne mai bazăm pe comportamentele alimentare ale bunicilor noștri. Doar un retardat mai face acele comparații. Tu nu mai mănânci ce mâncau ei nici când folosești aceeași rețetă.

Nu mai zic că nu mai faci ce făceau ei și nici în mediu în care făceau ei. La uzură diferită e nevoie să folosești metode diferite de protecție și alimentație. E o concluzie facilă la care poate ajunge și un dobitoc cu privire bovină de pe scaun de la Mc. Zic și eu, sper și eu sau nu.

Am scris pe blogul asta preponderent despre evoluție spirituală, poate nu în maniera obișuită dar a fost un fel de jurnal. Ce să zic, eu nu cred că Dumnezeu ne numără înjurăturile din propoziție. Nici nu cred că mai multe audiențe la mormăitul de slujbe ne va plasa pe o poziție fruntașă la nici o coadă finală. În a cărei existență de asemenea nu cred.

Mă simt echilibrat și stabil de destul timp. Nu am ajuns încă nicăieri dar nici nu mai fug de lecții. Acum e timpul să mă preocup și de alt aspect. Cât timp suntem oameni avem o parte spirituală și una fizică. Așa că mi-am întors privirea spre partea fizică. Mereu am practicat diverse sporturi sau mi-am trasat diverse provocari dar în același timp am neglijat alimentația.

Probabil că aparent mănânc mai bine ca mulți dar aici nu e un concurs. E vorba să ai grijă de tine cât de bine poți. Nu doar puțin mai bine ca viitorul bolnav de inimă sau cancer de lângă tine.

Recomandare

Pentru cei interesati de nutriție, sănătate și nu în ultimul rand sport, am o recomandare să va fac.

Blogul lui Cristian Margarit eu l-am descoperit de puțin timp. M-am apucat sa citesc retrospectiv și părerile de acolo mi se par pertinente și destul de detaliate.