Cand se stinge lampa

5 03 2017

The lamp once out
Cool stars enter
The window frame.

Ce vă sugerează acest haiku?

 





Provocare

13 01 2017
  • The summer river:
    although there is a bridge, my horse
    goes through the water.

Care credeti ca este sensul acestui haiku, eu am o inerpretare proprie dar nu vreau sa o pun pentru a nu influenta pe cineva.

 

Editare ulterioara

Interpretarea mea este urmatoarea:

Primul vers sugereaza tineretea, momentul cand viata este usoara.

Podul reprezinta drumul prestabilit, calea obisnuita de a face lucrurile.

Calul cred ca este un simbol pentru corp, cu toate impulsurile sale si mersul prin apa este un simbol pentru alegerile nonconformiste. In general in cadrul unui Haiku se descrie o imagine care sa-ti sugereze ceva mai profund. Ruzumand totul aș spune că

În tinerețe omul își încearca puterile cu viata, din impetuziozitate.

Trebuie să ne oprim tendința occindetală de a judecat acest fapt ca pe ceva bun sau rău. Asta este natura lucrurilor, asta este natura ținereții și nu este prin sine nici ceva rau nici ceva bun.

Nota: Deși am folosit termenul sugereaza sau simbolizeza nu trebuie privite ca si metafore ci ca si fenomene de aceeasi natura. Sau care se reflecta unele in altle, care impart aceleasi comportamente.





Ajutor

11 01 2017

Mulți dintre noi ne dorim să îi ajutăm pe cei din jur. Măcar așa la modul declarativ, ne-am dori să fim mai „buni”, mai darnici, mai caritabili. Dar ce anume putem face pentru a ajuta cu adevarat pe cineva?

Exista situații simple. În care ajutorul necesar este evident si critic de oferit. Dacă cineva a picat într-o groapă, dacă moare de sete, genul ăsta de ajutor. Dar exista și alte tipuri de ajutor. Genul ăla de ajutor greu de stabilit. De exemplu Gigi Becali le mai face unora case și după 2 luni alea se năruie și oamenii se întorc la ce făceau ei. Asta e un ajutor dezinteresat ca să zic așa. Ajuți cu ce poți nu cu ce este nevoie. Nu este neapărat un lucru rău dar nici foarte util nu este.

Ca un ajutor dat unor sarmani cu o suma mică de bani când ei ar avea nevoie de educație și informație și o modalitate de a se ridica singuri. O cale de a își câștiga independența nu de a le întări dependența.

Orice gest considerat bun poate avea un efect rău, unii pot fi distruși de un câștig la loto sau de o tentație prea mare.Atunci ce ce este de făcut?

Ca o soluție la aceste probleme eu zic că cel mai important ajutor pe care îl putem da celor din jur este de a ne cunoaște pe noi. A ne cunoaște pe noi vine cu o serie de avantaje. O ințelegere față de cei din jur, o lipsă de frică, un calm și o benevolență în orice situație. Atunci vom putea cu adevărat să ajutăm prin simpla noastra prezență pe toți cei din jur. Prin puterea exemplului și prin simpla noastră „sfințire a locului”.

Citesc ce am scris și sunt foarte nemulțumit. Îmi lipsește coerența și fluența, simt că am explicat rudimentar și textul este plictisitor. Dacă m-aș fi cunoscut mai bine pe mine aș fi scris mai autentic, aș fi transmis mai viu informațiile și mai mulți cititorii ar fi rezonat. Este doar un exemplu despre cum lipsa noastră de rădăcini ne afectează orice pas. Putem să ne imaginăm influența noastră în lume ca o lumină. Cu cât avem mintea mai curată cu atât lumina noastră se intinde pe o suprafață mai mare. Cei atinși de lumina noastră au șansă să se trezească și ei din iluzie și asta ar fi un ajutor adevărat. Un ajutor sinergic ale cărui efecte sunt extrem de greu de cuantificat, dar instinctiv aș spune că sunt mult mai puternice decât al unei acțiuni directe, care nu schimba cu nimic mintea și deci nici situația reală a celui ajutat.





Iluminare, nebunie e doar o chestie de perspectiva

10 01 2017

The thief
Left it behind –
The moon at the window.

Ryōkan

One evening a thief visited Ryōkan’s hut at the base of the mountain only to discover there was nothing to steal. Ryōkan returned and caught him.

“You have come a long way to visit me,” he told the prowler, “and you should not return empty-handed. Please take my clothes as a gift.”

The thief was bewildered. He took the clothes and slunk away. Ryōkan sat naked, watching the moon. “Poor fellow,” he mused, “I wish I could have given him this beautiful moon.”





Tacere

15 12 2016

Exista o diferență între a tăcea și a sta tăcut.





Cand diferentele dispar

14 12 2016

Nu există nimic al nostru, care la o analiză amănunțită să nu poată fi identificat ca provenint din cauze externe nouă. Nu există nici o manifestare a noastră care să nu fie născută din educație, genetică, cultură, experiențe trecute, condiții de mediu etc.

Atunci, dacă nu există nici o manifestare proprie nouă și totuși noi existăm înseamnă că singurul lucru care ne este cu adevărat propriu este nemanifestarea. Dar nemanifestarea noastră nu mai are prin ce să se diferențieze de nemanifestarea altuia. Deci cel mai profud resort interior este nediferențiabil de cel mai profund resort al celui de lângă noi.

Data viitoare când mergi pe stradă privește cu atenție fiecare om pe lângă care treci și încearcă să te eliberezi de iluzia diferențelor. Dacă tai toate cauzele externe celui pe care îl privești te vei uita la tine. Nu valorezi cu nimic mai mult sau mai putin ca orice om din fața ta. De la cel mai „de jos” cersetor pana la cel mai desăvârșit geniu.

Realizarea aceasta este de fapt esenta smerenie creștine.





Intrebari existentiale

7 12 2016

Avem un motor perfect funcțional, îl pornim, ne delectăm cu sunetul său rotund. Îl oprim și îl desfacem cu meticulozitate, șurub cu șurub, piesă cu piesă. Apoi piesele le reintegrăm în alte motoare. Primul motor mai există sau nu?

Avem un motor și înlocui o piesă din el în fiecare zi până când după un timp este complet schimbat. Primul motor mai există sau nu?

Avem două motoare, le desfacem la jumatate și înlocuim o jumătate cu altă jumătate. Care este primul si care este al doilea motor? Ele mai există sau nu?

Ne aflăm constant în unul dintre aceste scenarii. Partea materială a vieții implică o continuă înlocuire și înnoire. Unde începe și se termină existența?

Acolo unde se încheie constiința?

Dar ce suntem noi daca nu suntem nici o parte anume din noi? Suntem mintea noastră?

Ce este mintea? Este o colecția de gânduri? Simțiți că vă controlați gândurile în totalitate? Dar cele surprinzătoare de unde vin?

Unde se duc gândurile când se duc?

De unde vin gândurile cand vin?

Daca gândurile vin și se duc atunci când lipsesc ce? Existăm sau nu?

Daca existăm înseamnă că nu suntem nici gândurile noastre. Atunci ce suntem? Unde începe si se termină existența noastră?

Dacă exprimarea noastră în lume ca și identități distincte se face prin acțiuni și gânduri dar existența noastră este mai presus de acțiuni și gânduri atunci putem presupune că există ceva dincolo de această manifestare observabilă. Dacă este ceva dincolo de această manifestare observabilă cu ce este diferit acest ceva de ceva-ul celui de lângă noi?

Atunci unde începe și unde se termină existența noastră și unde începe și unde se termină existența celui de lângă noi?