Disectie

9 05 2018

Îndiferent ce spui cuiva acesta va auzi doar ce este în el în acel moment.

Dacă omul acela se va simti prost ca urmare a ce crede el ca a auzit se va supăra pe tine.

Omul suparat iti va reprosa lucruri doar daca simte ca parerea lui conteaza pentru tine cat sa-ți inducă o stare interioară proastă.

Eu nu vad nicio diferență între suparare + repros si razbunare.

In schimb sunt convins ca majoritatea celor care se supara si reproseaza sunt la fel de convinsi ca ei nu sunt razbunatori si ca e vina celorlalti si ei sunt nedreptatiti in situatia respectiva.

Pana la urma sursa tuturor suferintelor este ignoranta.

Reclame




Zi de zi

3 05 2018

Spui că ești un om pașnic?

Prima datorie a unui om pașnic este să fie capabil de violență extremă.

A doua datorie a unui om pașnic este să fie capabil de autocontrol.

Violența are nevoie de o victima și de un agresor. Daca violența îți repugnă trebuie să nu fii victimă și în egală măsura să nu fii agresor.

Violența este un foc al ființei umane, pornește de la puțin și neoprită în fază incipientă se propagă necontrolat. Focul este ținut sub control de pompieri, oameni care înțeleg focul nu de oameni care se tem de el.

Ești un om pașnic ?

 

 





Urari

21 03 2018

Să te ferească Dumnezeu de aroganța și răutatea omului care se consideră drept.





My puukko

24 02 2018

De o lună de zile mă însoțește de fiecare dată când mă uit la un film. Nu la cinema, acolo ar fi ilegal. Pe canapeaua din sufragerie. Îmi stă alături, îl bag și-l scot din teacă, îl simt în palmă în diferite prize. Ne familiarizăm unu cu altul. Este un cuțit confortabil.

20180224_211323.jpg

E placut să ai un cuțit în palmă. E plăcut să ai un cuțit confortabil în palmă, e placut să ai un cuțit frumos în palmă. Lemnul mînerului se simte cald, mirosul uleiului, mirosul oțelului, mirosul tecii. Toate fac parte din sufletul cuțitului.

20180224_211305.jpg

Tăișul, să nu uităm tăișul, nu îmi țin cuțitele exagerat de ascuțite dar cu siguranță taie. Diferența între un cuțit ascuțit si unul neascuțit nu cred că stă în creșterea nivelului de siguranță, cu stipulează unii. Un cuțit ascuțit te va tăia în mod cert mai des, mai ales dacă nu te-ai obișnuit să umbli cu el. Dar un cuțit ascuțit taie elegant. Fără durere, sângele apare după câteva secunde, nici nu ai cum să te superi. E ca un spectacol bine pus în scenă, poate costa ceva mai mult dar simți că merită.





Cutite my love

23 02 2018

Nu știu alții cum sunt dar eu sunt genul de om care are multe pasiuni și cel puțin una din ele mă frământă constant. Cumva se canibalizeza între ele, acum e una, dupa 2 ani apare alta și o înlocuiește. Nu o distruge definitiv, rămâne acolo în fundal ca o iubire din generală. În ultimul timp este dragostea de cuțite.

Românul în general nu prea are cultura cuțitelor, așa că pasiunea asta a luat avânt abia acum, când piata de cuțite făcute manual a început să se dezvolte.

Descopăr cu plăcere că există felurite tipuri de cuțite, unele mai frumoase ca altele. Da frumoase, dacă nu ești în stare să vezi frumusețea unui cuțit esti un grobian care nu înțelege arta.

e1f6e8e109566920e4bab007f3113717

Acesta este un puukko, cuțit tradițional nordic, de uz general în natura, la vanatoare si cioplit lemn. Deși simple, puukko-urile sunt cuțite foarte frumoase în viziunea mea. Sunt ușor de recunoscut după mânerul cu forma de butoiaș și grind-ul scandi. Am vreo două și probabil îmi voi face mai multe.

5d4649bdd45eac96cdfc7845a3e0e270

Acesta este un yakut, folosit în anumite părți ale rusiei la vânătoare, pescuit procesat mâncare și cioplit în lemn. Pentru că au o teaca tradițională ceva mai dificil de realizat planuiesc să îmi fac primul yakut după ce fac rost de mai multe unelte.

SAMSUNG DIGITAL CAMERA

Următorul este un cuțit de bushcraft putem spune. Util la ieșiri în natură, făcut focul procesat mâncarea etc. Are dimensiuni generoase deci suporta mai ușor abuzuri. Ca și punct negativ nu poți face cu el foarte ușor treburi delicate.

Acesta face pereche bună cu următorul, un cutit de uz general, ce poate fi folosit ușor la gătit (în natura, pentru bucătărie se folosesc alte tipuri) si ce treburi mai de făcut când mergi cu cortul sau la pădure.

8573b003dd65d8236068fb334c3975ec

Articolul nu încearcă să facă o clasificare a tipurilor de cuțite existente. Doar am spus câteva cuvinte despre anumite modele de cuțit care îmi plac mie.

Frumuseța unui cuțit poate să vină din frumusetea materialelor din frumusețea formei sau din performantele cuțitului, indiferent de preferințe sau de autismul față de acest domeniu cred că nu există om care sa nu fie impresionat măcar puțin daca ține în mână un cuțit de calitate realizat cu pasiune.

 





Urmariti-ma putin

17 01 2018

Una dintre demonstrațiile ateiste preferate este că dacă avem rău în lume și Dumnezeu a făcut lumea Dumnezeu nu este bun iar dacă este rău pe lume în pofida bunătății Lui Dumnezeu atunci nu este omnipotent.

Dar dacă Dumnezeu după ce a creat lumea a pus în ea un generator aleator de întâmplari pozitive sau negative? Tehnic vorbind ceva întâmplător este neutru din punct de vedere etic. Astfel Dumnezeu deși este creatorul nu este totuși răspunzător de rezultatul unui mecanism aleator. V-ați putea întreba care este rostul unui astfel de mecanism. Dacă Dumnezeu a făcut lumea bună și omul bun trăiește într-o lume bună ar fi imposibil să își exercite liberul arbitru și prin asta să dea o dovadă personală de bunătate. Astfel printr-un generator aleator de incidente neplăcute omul prin prisma proprilor alegeri are ocazia de a se întâlni cu aceste sămânțe de rău spontan. În urma acestor întâlniri el poate avea o diversitate de răspunsuri manifestându-și liberul arbitru și construindu-și totodată eul.

Un al punct de vedere viabil asupra acestei posibile realități ar putea-o constitui conceptul de soartă. Practic evoluția omului inițial este rutinală, statică până la întâlnirea cu aceste apariții spontane negative, care pot fi soarta lui. Iar o reacție de același sens vor face ca existența sa să intre sub influența soartei. Singura sa salvare de a reveni la starea de libertate inițială fiind să iși folosească liberul arbitru pentru a alege să nu se lase influențat de „soartă”.

Voi incerca să ilustrez printr-un exemplu acest scenariu ipotetic .

Presupunem un om dotat cu liber arbitru deci cu capacitate de a face și bine și rău dar care există într-o lume bună. Se trezește, mănâncă ce îi dă pământul, se plimbă din punctul a în punctul b, contemplând minunile naturii. Se odihnește, bea o gură de apă de izvor și se întoarce la origini unde îl așteaptă consoarta sa iubitoare. Pe drumul de întoarcere generatorul de incidente se declanșează și o bucată de piatră se desprinde din stânca care strajuiește druml oferind o binecuvântată umbră călătorului. Piatra cu pricina este incidentul 0 și rănește întâmplător călătorul de o manieră non letală. Acesta pentru prima oară se întălnește cu un incident negativ și în interiorul său se naște o frutună de sentimente contradictorii. Aceste sentimente zguduie rutina sa din temeli, apărând ca primul moment de decizie reală în întreaga sa existență.

Cum va reveni acasă rănit fiind?

De ce lui?

Va mai merge vreodată pe același drum?

Dacă alt om va merge pe acel drum îl va atenționa sau va încerca să profite de un posibil „noroc” pentru a își ușura existența lui?

etc.

Dacă primul om care s-a întâlnit cu un incident negativ va aborda calea răului sămânța va încolți pentru prima dată și va putea ajunge la alt om. Acesta va fi la rândul său pus în fața alegerii primordiale, având posibilitatea de a uda sau nu planta răului marcându-și soarta.

Demonstrația nu se dorește o susținere a divinității ci mai mult o subminare a căutări lui Dumnezeu prin cuvinte. Încercarea de a demonstra existența sau inexistența lui Dumnezeu pe cale logică prezintă același risc ca și încercarea de a descoperi o mărime fizică cu un instrument de măsură aleator. Faptul că nu putem demonstra existența Lui Dumnezeu prin cuvinte poate să fie pur și simplu o limitare a logosului așa cum demonstrarea de altfel.

 





Observatie proaspata

11 01 2018

Recent am realizat că în toți cei 36 de ani ai mei de viață nu mi-a ascultat și accepta nimeni sentimentele, fară să îmi întoarcă reproșuri sau ridiculizări. Prin urmare, nu e de mirare ca sunt cinic și lipsit de empatie în 99% dintre situații. Doar copilul ce mai reușește să îmi trezească anumite senzații interioare. Deși funcțional par neafectat de această realitate probabil că am avut mult de pierdut din cauza acestui aspect.