De o lună de zile mă însoțește de fiecare dată când mă uit la un film. Nu la cinema, acolo ar fi ilegal. Pe canapeaua din sufragerie. Îmi stă alături, îl bag și-l scot din teacă, îl simt în palmă în diferite prize. Ne familiarizăm unu cu altul. Este un cuțit confortabil.
E placut să ai un cuțit în palmă. E plăcut să ai un cuțit confortabil în palmă, e placut să ai un cuțit frumos în palmă. Lemnul mînerului se simte cald, mirosul uleiului, mirosul oțelului, mirosul tecii. Toate fac parte din sufletul cuțitului.
Tăișul, să nu uităm tăișul, nu îmi țin cuțitele exagerat de ascuțite dar cu siguranță taie. Diferența între un cuțit ascuțit si unul neascuțit nu cred că stă în creșterea nivelului de siguranță, cu stipulează unii. Un cuțit ascuțit te va tăia în mod cert mai des, mai ales dacă nu te-ai obișnuit să umbli cu el. Dar un cuțit ascuțit taie elegant. Fără durere, sângele apare după câteva secunde, nici nu ai cum să te superi. E ca un spectacol bine pus în scenă, poate costa ceva mai mult dar simți că merită.
VreauUltimulLoc 
Lasă un răspuns