Revelația evidentului ignorat intenționat.

Bă, părinți model, după părerea voastră, care e cel mai important lucru pentru un copil?

Să ai grijă de el, să îl crești, să îl educi? Dacă crezi că există așa ceva deja ai răspuns greșit.

Bă copilul e un om, știu că nu prea vă vine să credeți dar chiar e un om. Are aceleași priorități ca noi toți. Adica toate pe care nu le are. Dar, ca orice om, e rezonabil când vine vorba de a se mulțumi cu rahatul în care se scaldă.

Așa că, nu trebuie să fii un geniu ca să știi cum să crești un copil.

Orice prost poate să faca asta, dovada că mulți chiar o fac. Dar ca să îl crești bine ai de îndeplinit o condiție minimă. Să nu fii traumatizat psihic. Dacă ești traumatizat psihic îi vei transmite și lui trauma lui în aceiași forma sau în alta. Dar cum toți suntem traumatizați asta e o utopie. Utopiile nu sunt rele doar ca sunt prea rare, un defect major în schimb este că în realitate nu se întâmplă niciodată. Iar ăsta chiar e un defect pentru orice filozofie.

În concluzie cu toții o să ne traumatizăm plozii. Cred că așa e menit să fie, dar cum noi ne fălim că îi iubim. Ca o paranteză, personal nu prea am eu mare încredere în iubirea unui om care e mai precisă ca un fascicol laser. Genul ăla care merge cu câinele în lesă și înjură sau lovește un câine vagabond. Revin, îi iubiți vă cred. Iubindu-i, voi  o ardeți așa dramatic și melodramatic cum că ați face orice pentru ei, ba chiar v-ați da și viața. Nu sunt eu omul care să cer așa un sacrificiu, dar vă cer altceva. Cu ce autoritate o fac? Cu autoritatea supremă că alta n-am.

Bă vă cer să deschideți ochii. Sunteți un cuplu, viața de cuplu e grea, te mai cerți te mai impaci… sau nu.

Într-un moment, mai mult sau mai puțin potrivit  vine femeia la tine și zice. De luna viitoare nu mai e nevoie de anticoncepționale, ca și așa nu si-au făcut efectul. După un răgaz de gândire foarte serioasă și calcul matematic, decideți că egoismul e destul de mare în voi încât să vreți să vă replicați în minim un exemplar, cu siguranță foarte reușit.

Apoi plini de iubire cum vă știu începeți și scrieți cu pixul exemplului și al demagogiei pe foaia goală, care e mintea neformată, a proiecției bisectoarei celor două lini din palmele voastre stangi, mai mult sau mai puțin concurente de altfel. Adica vă educați copilul, fructul unei nopți de vara.

Bă ceea ce nu pricepeți de loc e că educația nu se face prin cuvinte. Prin cuvinte ești învățat să cumperi. Ești dresat să te supui dar spiritul nici pulea nu ți-l educă prin cuvinte. Ăla se educă prin exemplu, prin exemplu de iubire. Dacă tu ești un comun exemplar al acestei țări, vei considera ca eu o ard ampulea, că ce iubirea ne dă să mâncăm? Coaie să vezi ca îți dă.

Sunt supărat rău pe voi, toți învățați copiii să fie orgolioși să fie isteși și materialiști da câți vă pierdeți timpul învățându-i să iubească?

Să ia note bune la ce îl ajută dacă e depresiv și o arde cu lama pe tokyohotel?

La ce îi folosește să fie frumos îmbrăcat și politicos când el nu poate să deschidă gura de complexe și frici?

La ce îi folosesc mașini și haine de firmă dacă nu are încredere în sine și forță psihică?

La ce bun să citească și să se uite la documentare dacă nu are intuiție?

De unde să le aibă dacă e cațel dresat? Îmi pare rău să vă dezamăgesc, dar iubirea nu se învață decât prin puterea exemplului. Iar dacă nu poți manifesa iubire pentru omul de lângă tine, pe motiv ca e imperfect. Atunci,  ai căzut la testul ăsta. E atât de simplu, și pe lângă asta e și foarte corect așa, adică e cum e mai bine.

Ca să nu ziceți că sunt băiat rău, în postul următor o să dezvălui rețeta  secretul de a manifesta iubire pentru ăla de lângă tine. O să fie un post pentru ăia ca mine, genul, câini nesimțitori, cărora le-a secat izvorul iubirii.

Sex – ce greșim partea 4.

Cred că e bine să scriu ceva și despre asta ca să curpind imaginea de ansamblu.

Nu inventez roata, dar nici nu trebuie, cu riscul de a suna banal totuși voi înșira ce am observat eu.

Moralitatea excesiva strica sexul. Mulți au impresia ca sexul e ceva rușinos sau păcătos. De aici ies o serie întreagă de deviații. Sunt oameni (nu fac distincție acum pe sexe) care simt vinovăție când fac sex. Sunt oameni care iși impun dinainte ce anume sunt dispuși să facă. Mă fut dar nu sug pula. Mă fut sug pula dar nu ma fut în cur, ce sunt eu curvă? Ma fut peste tot sug de toate dar cu lumina stinsă ce sunt eu curvă? Hai să ne futem dar stinge lumina să mă dezbrac.

Replica de mare valoare, nu ma fut decât în cur că ma duce mama la ginecolog, aau să nu te uiți la mine când iți sug pula. Ce faci, mă ți de cap, da ce sunt eu actriță porno?

Aceste tampenii nu vădesc decat o mare dezordine în mintea unora. Nu iți faci tu planul ce faci, vezi ce simți atunci. Poate că nu trebuie să sugi nimic sau poate ca iți vine să o sugi de te piși pe tine. Lasăți mintea liberă să poată să se bucure de ce faci.

Tot din reprimarile partenerilor de sex apar si perversiunile excesive ale partenerului care nu e așa de moral. Dacă tu nu mă lași sa te vad goala pe lumină normal ca atunci când schimb partenera o să o pun să stea goala și cand scoate cartofi. Mă rog, fiecare ce si-a dorit să încerce și s-a reținut dezvoltă o obsesie pt acest aspect și ajunge să îi acorde mai multă importanță decat merită.

Altă greșeala frecventă este planificarea. Se tratează sexul așa ca o competiție  încât nu mai e lasăt la voia întâmplarii. Nu mai merge așa acum, trebuie puse condiții cât să dureze cum să te fuți cate pozitii să schimbi de ce firmă să fie lenjeria și cate lumanâri să arda în flacări.

Alții vad sexul ca pe ceva foarte serios. Nu se face cu cine vrei, nu se face cu cine merită. Hai voi, prea frumoase purtatoare de păsă, în momentul în care vorbiți de sex ca de o favoare se vede clar că nu știți despre ce vorbiți. Mie personal mi se taie tot cheful. Nu am venit cu miloaga frate, vrei bine nu drum bun. O femeie care a cunoscut ce înseamnă sexul nu mai trebuie mințită, ea când vede un partener care îi place și dacă nu e implicată într-o relație îl dorește. E sinceră nu face bravadă de aia mică a ei.

Sexul e un joc, atunci când faci prea multe calcule pe hartie despre ce relație trebuie să fie între tine și el nu mai e joc.  Nu spun sa ne-o tragem ca chiorii, dar nici tu să vrei el să vrea si sa nu ne futem ca nu suntem încă la a 7-a întâlnire cum scrie la cosmonapolitan. Sau mai stiu eu ce jeg obosit de revistă plasticată si blindată cu reclame unde se manifesta o jurnalistă de 22 de ani ce nu face diferența între sex și hărțuire sexuală.

În sex nu există reguli când ai venit cu o regulă de orice natură ai pierdut ceva. De asemenea nu faci ceea ce nu iți place ca nu ești tonomat de muie. Nu spui ca nu iți place ceva dacă nu încerci. Nu ma refer acum să verificam varianta homo. Totuși nici sa iți inchipui tu ca ție nu iți place să stai capră ca e umilitor.

În mare după ce oamenii trec printr-o relație de mai lungă durată ajung să depașească aceste prosti, sau poate sunt eu optimist. Sexul chiar e un joc și noi venim cu prea multe regului si frici si constrangeri. Doar prezervativul ar trebui să fie o regulă peste care se trece greu.

Greseli frecvente in dragoste sau iubire partea 3.

Prima diferenta e ca nu mai discut de ele separat, ca atunci cand sunt percepute gresit se face oricum un amalgam.

Problema e sursa de unde invatam ce e dragostea/iubirea. O invatam de mici involuntar din mai multe surse. Ce imi vine acum in minte ar fi:

1.Muzica

Copilului i se scrie pe pagina goala (mintea neformata) informatia despre D/I de catre muzicanti. Le zic muzicanti pentru ca nu oricine ajunge sa cante o melodie e si artist. Despre D/I canta si bambi si andree si mai stiu eu ce matracuci de 15 ani care nu au invata inca cum se suge pula cu suflet dar cred ca stiu ce ala sentiment. Si muzicantii astia canta acolo ce au inteles ei in cele 4 clase primare la scoala vietii si ce au citit pe tubul de „spray” la baie cand se cacau. Carnea de tun preia invatamintele lor valoroase. Adica  un amestec de clisee si franturi de dragoste copilareasca , jelanie de manelist ce vrea sa futa o noua dansatoare de pe taraf tivi.

In general se vaita, ca i-a insealt iubita, ca sufera sub clar de luna, La ei ori dragostea e infinita ori e periculoas si sa ne ferim de ea. Ca si cum poti sa te feresti de ea si sa traiesti in acelasi timp. Imporant e sa sune bine si rimeaza ghiersul de privighetor.

Opina mea Muie Ba!

2.Filme/Seriale:

Aici e mai tare ca peste sunet se vine cu imagini. Apare Leo (nu din strehaia ala de pe barca), sare ala in copaci pe liene, vine ea cu tatele dezgolite la polul N sau S sa caute artifacte etc. Efectul vizual e maxim cu totii ne dorim asa povesti de iubire. Mai moare unu mai se intoarce altul din razboi. Pula mea nu e nimic comun numai particularitati. Acum cand vrea unu sa iasa in fata prezinta o poveste normala de dragoste. Problemea e ca filmele sunt realizate de artisti si astia vor sa impresioneze, asa ca nu se incurca la jumatati de masura. La ei e mereu alba sau neagra. Dragostea e numai aia cu sufletul pereche si la sfarsit mereu merge.

Ba muistilor ce facea leo cu aia cand debarca? Traia fericit pana la prima lui betie cu baietii sau pana intra in mafia italiana si se face de 100 de kg si curta dansatoarele de cabaret.

Opinia mea O ardeti in laba!

3.Emisiuni reviste

Acum vine doctorul Andrei si spune el … Asta transmite informatie mai buna ca filmele sau muzica e mai atent la realitatea cotidiana dar oricum timpul e limitat si oricum se vrea audienta etc. Se duce spre „din dragoste” orice e pe la tv si ziare.

Opinia mea. E mai bine dar tot degeaba

4.Carti

Aici in sfarsit e o sansa sa nimeresti bine. Problema e ca nu e cool sa citesti carti despre dragoste si nu ma refer la povesti de dragoste (ca Anna Karenina e frumoasa de citit dar nu te invata destul, ma refer la carti care sa explice fenomenul). Asa ca o ardem toti cu scriitori rusi, cartarescu sau cum il cheama, mai scapa unii la sandra brown (eventualele greseli de scriere a numelor sunt pt ca nu imi pasa). Deci e cam loterie, plus ca trebuie sa fii destept si persistent in obiceiul cititului, sa ajungi sa faci distinctie intre ce zice unu si ce e corect. As baga aici mai nou si blogurile sunt si astea o sursa dubioasa de educare. Multa frustrare pe bloguri, se pare ca daca critici ceva ai trafic mai mare (o sa verific teoria asta cu articolul asta ). Deci e greu sa alegi informatia buna de umor sau de negativism exagerat.

5.Alte surse

Prieteni, vecina de la doi, vise erotice, prajituri cu ravase, tatuaje, fiecare de unde se mai inspira. prea diverse ca sa puteam cataloga ceva.

Acum tanarul neindragostit se afla in fata vietii, mai rapid prost pregatit pentru iubire decat bine. Isi ia inima in dinti si o invita la dans pe aia blonda, de i-au dat tatele mai repede sau pe ochelarista mai accesibila … fiecare dupa posibilitati.

O scoate la o prajitura, merg ei in parc „priveste carul mare si vaca langa el” (nu sunt misogin asa era intr-o melodie). Ma rog, cert e ca se face fratioare combinatia precisa de endorfine si hormoni de iau astia foc. Moment propice, tineri, prosti si teatrali. Invatati din filme, muzica si net cum e treaba si-o iau in cur pe datorie pana ii vezi spanzurati prin parcuri, de mai baga diaconescu un serial de maxima audienta.

Problema e destul de simplu de identificat ei au invatat ca dragostea/iubirea e numai aia mare, totul vine de la sine, pula mea totul e roz. Si cand un tanar cu cosuri pe fata vrea sa moaie si el dopul trebuie sa minta acolo ca eroul despre dragoste sa se inamoreze pizda proasta. Ca nu se face sa iti pierzi virginitatea cu un baiat decent dar care iti spune ca nu te iubeste. Mai bun e unu de te minte cu talent si apoi tot liceul striga dupa tine ca faci muie. Tu la randul tau o sa ranesti pe prostul urmator care vine cu privire de caprioara la izvor. Ca tu deja ai aflat cum e cu dragostea asta, intai se simuleaza si apoi se abuzeaza. Si tot asa va loviti ca vitele cand stau in staul ingramadite si „cai-boi-ul” le pune fierul incins pe cur. Asa incepe lungul sir de labareala pesimista despre oameni si despre iubire, ca stiti voi, ca ati vazut ca ati trai si experimentat.

Ati vazut pula cu curu asta ati vazut. Si era o ceata ca putea sa fie si un cocean de porumb si ala cand intra sigur ca doare. Eu nu vreau sa aud despre dragoste/iubire decat de la unu care a iesit bine din ea. Si unu care a inteles, nu care a avut noroc ca e el alesul Domnului dar nu prea a pricepe cum a facut. Iar artistii care canta, sa faca publicul sa planga, sa anunte in cacat inainte:  „care (e) prosti in sala, sa priceapa ca asta e un act artistic si mai bagam si noi in ele, sa dea bine”.

Acum dupa ce am folosit jumate din cuvintele vulgare pe care le stiu, asa ca act artistic, anunt ca am exagerat sa fac rating ca imi plac sobolanii si vreau sa imi iau doi.

Revin. Dragostea nu e mereu totala mai e si asa jumate (sau pe jumatate, ca iar imi iau puli in cur ca sunt analfabet) si daca tu vrei cand e jumate sa vezi semnele lu’ aia mare… o sa dai cu degetul de zid, cand il scuturi de cacat si mare minune dc nu il bagi si in gura de durere. Dragostea nu vine mereu la prima vedere ca in liceenii mai vine si pe drum sau deloc. Iarasi, daca te ambitionezi sa fii bun numai cu dragostea aia mare o sa te trezesti neantrenat in fata ei, o sa te porti ca suporterii de fotbal cand se intalnesc cu jandarmii. Cand sunt mai multi se aleg cu dosar penal cand sunt mai putini se aleg cu ochii vineti.

Bagati-va mintiile in cap, respectati omul de langa voi in primul rand. Acordatii incredere fiti sincer indiferent de rezultate (eu am „invatat” pe calea cea grea, voi (care nu a trecut prin asta inca) la fel o sa faceti. Macar sa isi aminteasca unu de treaba asta si sa isi dea seama ca e pe drumul cel bun). Nu e greu deloc, dar e vorba sa fi om sa te pui in locul celuilalt, sa nu vrei sa faci rau. Tot tu ai de castigat, nu pe loc ca Guta cand canta la nunta, dar in timp, o sa vezi, mergi pe mana mea dar nu calca tare.

Iar am scris mult asta sigur nu face bine la rating o sa raman cu un sobolan, cica nu e indicat ca se supara :(.

As avea si niste recomandari literare mai bune despre acest subiect, dar din pacate nu sunt cool asa ca le dau pe mail, ca macar un sobolan trist tot vreau si eu. De fapt sunt curios dc preocupa pe cineva subiectul, ca asa daca pun aici nu aflu.

Toti care iti ofera un model fix despre dragoste/iubire o sug tendentios, tu trebuie sa fii om intai si ea vine. Cine isi da propria experienta negativa ca exemplu e un frustrat pe cale sa o mai suga o data. Nu o cauta, nu fugi de ea, ca e zadarnic. E data dreak vine la cine are nevoie de ea si e mai bine sa vina la tine ca sa te bucure decat ca sa te educe. Ca are o palma grea… ca Tyson cand era tanar.

Nu mai te uita in gradina altuia ca ala se fute cu lumanari si ca aia se duc la Paris. Tie poate sa iti ajunga si fan in sapte in sura. Tot iubire e si acolo, poate chiar mai mare. Nu pastra ce ai mai bun in tine pentru alesul pulii, ca nu stii care e, da la toti din sufelt, sa se invata sufeltul cu datul. Cand simti sa nu dai, nu da ca sa nu se invete prea mult. Datul e o placere nu e o datorie daca nu simti da-le muie. Cine e de valoare o sa o ia cu eleganta cine nu o sa se duca tare, oricum esti castigat.

Nu e ceva ce poate fi cuprins in cuvinte putine, ca daca va zic fiti buni incepeti ca lumea e rea. Pula mea, lumea suntem noi. Si cu tine traiesti toata viata asa ca fii tu bun si ai sanse mari sa traiesti intr-o lume buna. Mergea si postul asta spart dar nu o mai fac. Cine trebuie sa priceapa ceva va citi, cine nu e deschis la informatie in orice fel de forma (cu greseli de gramatica de punctuatie cu limbaj vulgar) si asa citea degeaba.

VA IUBESC DULCE.(platonic)

A gresi este omeneste.

Desteptii invata din greselile altora iar prostii nici macar din ale lor.

Asta e o vorba pe care nu o inghit. Nimeni nu poate invata din greselile altora nici chiar desteptii. Fiecare experienta de viata are atatea noante si fiecare om vede aceste noante in felul lui, dictat de experienta de viata anterioara si de propriul caracter. Astfel 100 de oameni care trec prin aceeasi experienta vor simti diferit si vor asimila informatii deosebite sau chiar opuse.

Greselile nu sunt un lucru rau decat in acceptiunea noastra, ele sunt fapte care au avut un final neasteptat, sa zicem, pentru initiator. A te uita la rezultate si a trece cu vederea invatamintele ce reies din ele inseamna sa confunzi marfa cu ambalajul. Nimeni nu ar trebui sa se rusineze pentru greselile sale, astfel prin rusine le renegi si nu inveti din ele. Fiecare greseala e o lectie personalizata pe care viata ne-a oferito spre a deveni mai buni, spre a ne creste gradul de responsabilitate.

Nu exista om care traieste si nu greseste deci de ce ti-ai renega propriile lectii in fata altora? Sunt lectiile tale, nu esti cu nimic mai prejos decat altcineva, toti gresim si nu exista o scara reala care sa clasifice gravitatea unei greseli. Atunci cand cineva te „protejeaza” fortat de o greseala nu iti face un bine iti refuza o lectie un mod de a te imbunatatii. Nu esti destept daca inveti din greselile altora pentru ca nu poti sa inveti din ele.

Nu poti sa inveti decat din ce experimentezi tu cu ochii larg deschisi. Cum poate sa iti explice cineva ce culoare are gelozia sau ce gust are ura sau cum te arde cand inseli asteptarile celui mai bun prieten. Cum poate sa iti explice cineva cum e sa te faci de ras cum e sa minti cum e sa furi?

Cum poti sa spui ca ai trait o viata completa fara sa experimentezi ce inseamna sa te imbeti pana te simti vulnerabil cum e sa iti fie rusine cu ce ai facut. Si mai presus de toate cum vei deveni un om complet pana nu intelegi dus la limita rusinii ca nu ai de ce sa te simti rusinat de greselile tale si ca tot ce trebuie sa faci este sa te ierti.

Cand o sa intelegi asta o sa poti sa ierti si pe cei care ti-au gresit tie. O sa intelegi ca de fapt tot ce simti ca ti s-a gresit este doar o reflexie a proprilor tale lipsuri. Este cealalta jumatate de lectii pe care viata ti le ofera spre perfectionare.

Atunci o sa poti spune ca ai invatat ceva din propriile greseli, ai invatat ca a gresi este atat de omeneste incat un om nu poate gresi. El poate invata de la viata si nu e o rusine sa inveti. Cand renunti la rusinea fata de „greseli” te poti deschide cu adevarat lectiilor si poti asimila informatia ce ti s-a transmis.

Eu as corecta vorba astfel:

Desteptii invata iertarea din greselile lor iar prostiilor le e rusine cu ele.

Tot ce trebuie sa facem este sa invatam sa acceptam modul de exprimare al fiecaruia dintre noi fara sa il judecam pana cand mastile vor deveni inutile. Atunci nimeni nu va mai face nimic rau sau gresit ci fiecare isi va urma drumul spre desavarsire si va deveni mult mai usor complet. Momentele cand ne tradam pe noi sunt din frica de a nu fi acceptati asa cum suntem. Si din frica asta ies toate actele de agresiune fata de alti oameni. Frica naste atacuri, pana vom atinge acest moment vom continua sa „gresim”. Asta e forma prin care invatam ca suntem perfecti confruntandu-ne cu imperfectiunile noastre inchipuite pana le depasim.

Nu o sa depasim nimic prin negare numai prin imbratisare si intelegere putem sa depasim orice obstacol.

Cum facem rau dorind sa facem bine

Ideea acestui post mi-a venit din discutia pe margine postului trecut. Acela aborda o problema punctuala si probabil ca tonul meu putin exagerat a deformat ideea de la care a plecat aceea parere.

Acest post nu are pretentia ca e un adevar absolut e doar o parere personala asupra subiectului.

Subiectul e cum face de multe ori rau noua si celor din jur cu ferma convingere ca facem bine.

Problema teoretica este ca de multe ori facem acte considerate bune dupa opinia publica dar care au un puternic efect negativ nu atat ca si actiune punctuala cat mai ales prin faptul ca mentin mitul care le-a generat. Cum am scris ceva alambicat o sa dau cateva exemple clasice de erori de comportament.

1.Complimentele

A face cuiva un compliment e privit cu ochi buni cand e dezinteresat starneste zambetul pe buzele cuiva il face sa se simta bine etc. asta ar fii varianta oficiala.

Eu am alta viziune asupra complimentelor. Un compliment este o mangaiere a orgoliului si iti creste atasamantul fata de o calitate. Unu singur este ceva nevinovat in sine dar cand primesti 100 de complimente pe zi sa zicem caesti frumos deja te atasezi puternic de aceasta caracteristica. Pasul urmator in mare parte din cazuri este sa incepi sa ii desconsideri pe cei care sunt urati sa consideri frumusetea ta ca un merit personal desi e data de la Dumnezeu. Sa iti centrezi viata pe aceasta calitate cautand parteneri care sa se ridice la nivelul tau de frumusete chiar dc poate ca tie ti-ar trebui altceva.

Concluzia: nu zic eu sa nu faceti compliemente dar sa le facem cu discernamant si cand le primim sa le primim cu modestie totul e trecator si atasamentul exagerat de o calitate ne poate arunca in groapa unei mari dezamagiri in cazul in care pierdem calitatea.

2.Darnicia

Darnicia e vazuta ca un lucru bun. Cand dai ajuti pe cineva.

Totusi si asta necesita putina atentie ce dai si cand si cum. Nu da omului ceva daca asta nu il ajuta nu da alcoolicului bautura nu da cersetorului sanaots 5 lei dai o slujba. Nu da copilului multi bani sa aiba cu ce sa isi umileasca prietenii ca el are si ei nu. Nu da femeii cadouri scumpe ca sa o impresionezi dai ceva din inima ca rezultat al afectiuni ce il resimti pt ea.

Concluzia: Daca dai ca sa faci act de bravada mai bine nu mai da.

3.Acceptatul greselilor altora

Asta e direct legat de postul anterior. E foarte bine sa accepti greselile altora dovedeste multa maturitate si capacitate de a ierta.

Aici e vorba de mare finete totusi. Accepti o greseala atunci cand acceptarea greselii ajuta persoana care o face si nu o accepta cand nu ajuta. Daca facem accident rutier e calr ca bine e sa ierti. Daca persoana iubita greseste fata de noi e bine sa iertam greseala. Dar daca tu faci o greseala si eu prin acceptarea ei iti intaresc tie convingerea ca ai facut bine atunci nu e in regula. Asta nu ajuta in primul rand pe cel care greseste.

Concluzia: E bine sa fii altruist pentru a ajuta in mod real pe cineva nu pentru a-ti mangaia orgoliu de om cu suflet mare. Si daca asta implica sa faci un efort de a intelege situatia in profunzime atunci fa-l ca d-aia ai suflet mare.

4.Critia fata de cei imperfecti

Asta un lucru gresit din start. Nu va legati de amanunte cum ar fi ca a arata cuiva ce greseste e tot un fel de critica si am zis mai sus ca e de bine. Critica nu e de bine, critica e in general o desconsiderare a cuiva nu un gest de a il ajuta. Cine critica nu incearca sa inteleaga doar se dezice de ceva. Isi arata incapacitatea de toleranta a altor pareri. Sa luam exemplul clasic cocalarii.

E o mare moda cu rasul de pozele cu cocalari (si eu am facut asta) . Totusi suntem cu totii oameni si poate ca un om de care radem in poza are mai multa valoare umana decat 10 dintre cei care rad de el. Poza poate sa fie o gluma poate sa fie un moment prost din viata lui sau poate sa fie o chestie de gust care in general nu se discuta. Criticand incultura si proasta crestere nu te face mai cult sau mai bine crescut si nu va creste subiectul rasului pe scara ierarhica. Pe deasupra motivul critici s-ar putea sa fie asa de superficial ca arunca mai multa lumina proasta asupra criticatorului.

5.Raspunde cu aceasi moneda

Treaba asta care e luata de buna eu o vad cam expirata si posibil sa aiba originea in primitivismul fiintei umane. Eu cred ca o atitudine mult mai buna ar fi raspunde la tot cu iubire. Cand analizezi o situatie invaluind-o in iubire vei gasi rezolvari mult mai durabile si cu efecte benefice pentru toti participantii. Stiu ca e foarte greu sa raspunzi cu iubire cand esti jignit sau lovit dar cel putin e bine sa stim ca asta e modul de actiune. Cand o sa avem capacitata sa practicam o sa si facem asa. Eu nu pot sa ma „laud” cu asa ceva inca am anumite puncte slabe care ma fac sa raspund cu aceeasi moneda dar macar le constientizez cand o sa fiu gata sa le depasesc o sa o fac.