Sa va bagati misterele undeva

17 01 2013

Nu  îmi place deloc treaba asta cu mister de dragul misterului. Este stimulant să vezi un film sau să citești o carte, ce te ține cu sufletul la gură și cu intuiția ghicindă.

Dar, vreau ca la final, să văd cum povestea se închide! Cum toate piesele de puzle pe care le-am ținut în palma minții se potrivesc undeva. Nu vreau să aflu după ce am făcut sute de legături că de fapt nu există nici o soluție reală.

Nu pentru că mi-ar displace nedeterminatul, deși oricum nu cred că este starea mea favorită, dar pentru că, dacă povestea a rămas deschisă și povestea a fost făcută de o minte umană, înseamnă doar că am fost păcălit. Am asistat la un truc de magie care n-a ieșit.

E ca și cum la final nu ridică palăria să îți arate ce se ascunde sub ea. Îți spune așa:

-Acum ce credeți că se ascunde sub pălărie? Apoi pleacă.

-Pula mea!!! Poate că nu se ascunde nimic, pentru că ești un magician prost. De ce aș presupune că ai făcut mare cacat de truc. Așa și cu poveștile astea misterioase neînchise.

Sunt neînchise pentru că nu a fost suficient de creativ să producă o enigmă interesantă, care să se rezolve. Nu vreau să speculez eu nimic, dacă aveam chef de speculat îmi imaginam eu o poveste și o speculam până la capăt. Nu îmi spui basme cu tentă supranaturală și la final le lași așa. Că nu sunt omul preistoric pe care îl speria shamanul cu povești fantastice să-l țină în frâu. Dacă nu ai o exlicație pentru tot ce ai povestit din imaginația ta înseamnă că ești un idiot care nu are imaginație.

Am citit curând cronica păsări arc a lui Haruki Murakami, o bună parte din ea am fost încitat de modul cum intrau diverse personaje în poveste de cum apăreau legături subtile și neașteptate între ele, ca la final să ma lase cu pula-n mână și cu perdeaua trasă.

Nu mai spun că după ce s-au succedat toate ciudățeniile din lume, ăia… protagoniștii au ars-o așa la modul chill. Ca și cum nu era nimic de mirat. Dacă trecem 3 înși printr-o întâmplare ciudată ne punem întrebari, încercăm să înțelegem ceva din asta, nu traim apoi ca vitele ce tocmai au primit o nuia pe cur să facă la dreapta. Nu, aia și-au vazut de treaba lor apoi.

Mi s-a părut o tâmpenie mare. Să ma bea la ouă!

Reclame




Asa si?

4 11 2012

Dacă nici atunci când ești fericit și beat și nepăsator nu poți să treci pe lângă tristețea altora fără să te împiedici de ea.

Dacă o vezi lucind în intuneric ca și cum ar fi impregnată cu radiu.

Dacă simți că înoți printr-o masă vâscoasă de sentimente și fericirea e un mic procent din tot fluidul acela.

Dacă simți că n-ai cum să contribui la îmbunătățirea calității acestei rețete decât în moduri imperceptibile sau nesemnificative.

Dacă semnificația gesturilor lipsește prin definiție.

Dacă atunci când clipești trece o zi și o noapte și atunci când respiri trece un an și atunci când oftezi trece o viață.

Dacă te dor umerii deși nu ai cărat nimic.

Dacă te apasă ceva pe piept deși singura greutate care te apasă este din interior.

Dacă dinții îți scrâșnesc și atunci când dormi.

Dacă strângi din pumni înainte să zâmbești și dacă strangi din ochi atunci când e întuneric.

Dacă se învârte totul atunci când stai întins pe spate și când stai în picioare și când mergi și când te ții de… de ce te ții tu.

Dacă îți este frică de ce încă nu s-a întâmplat și de ce s-ar putea repeta și de ce știi că o să se întâmple.

Dacă ai plect când altcineva trebuia să plece și daca ai dat drumul când doar tu țineai.

Dacă nu visezi sau dacă visezi prea des și prea mult și prea urât sau prea frumos sau în culori.

Dacă ai pentru ce să te trezești dimineața sau dacă te minți ca să poți să o mai faci odată.

Dacă ai încredere sau dacă n-ai avut niciodată, sau poate nu-ti mai amintesti.

Dacă atunci când mergi te ferești ca umbra ta să nu cadă peste flori.

Dacă atunci când nu e nimic de făcut nu știi ce să faci.

Dacă toate acestea sau doar o parte din ele, atunci ce?

 

 





Re felatie

1 04 2011

Am pus și eu un cuvânt comercial în titlu să mă gasească googu mai ușor.

Bă deci când o relație se termină de cele mai multe ori nu se schimbă nimic. Se produce doar o aliniere a punctului de vedere, al unui participant în acea relație, cu realitatea existentă de mult. Așa că e nemotivată tristețea resimțită de cele mai multe ori. E ca și cum te oftici că ai înțeles.

Cred ca relațiile ar trebui să se termine cu o petrecere. Să îi zicem celebrarea dezmeticirii .

Sau poate e mai absurd. Tristețea pentru lunga  stare de autoamăgire în care s-a lenevit până atunci. Ce poate să fie mai absrud decât să te superi că ai fost pe un drum greșit? Nu e cam târziu și fară sens?

Mă rog, nu e treaba mea. De fapt, eu nu am nici o treabă cu nimic. Ăsta cred că e un fel de permis suprem de a aborda orice subiect. Nu credeți?

Cine e mai îndreptățit să disece ceva? Cel care e până la gât în căcatul respectiv sau unu care îl miroase de pe margine? Probabil că amândoi. E ia mai dă-i în pula mea și pe ăștia.

De unde stau EU se vede clar că amândoi au persepective oloage de membre complementare.

Oare câte or fi pe lângă mine și nu le văd. Irelevant, ceea ce e cu adevărat relevant este oare cât e pe lângă noi toți și nu vede nimeni.

Ia imaginați-va următorul scenariu. Fiecare e ca o mulțime, cum le desenai la algebra in clasele mici. Așa ca niște bule (o ardem 3d ca la IMAX). Si bulele astea se intersectează unele cu altele sau nu. Dar putem presupune că există și un spațiu neatins de aceste bule (bulel sunt în mișcare zic eu).

Undeva acolo sunt convins că mai e ceva zăpadă virgină. Necălcată de nici un bocanc înămolit. O țâță adolescentină ce tanjește să fie atinsă pentru prima oară. Un punct mai G ca g-ul îsăși. Un g de 11 m/s2 ca să împing metafora acolo unde nici o metafora sexuala nu a mai pus vreodată piciorul. Vorbesc prostii, încă de la forțele de frecare și emulsionare lubrefianților  fizica a abundat în tente sexuale.

Acum, ce te faci dacă ajungi în zona privilegiată? Presupunând că nu poți face celelalte bule să cuprindă această zonă. Să zicem că e pe un varf de munte și bulele grase nu pot să urce. O fi liftul blocat sau un afis cu accesul persoanelor neautorizate este interzis, înțelegeți voi.

Te poate satisface doar faptul de a face un ingeraș în zăpada neatinsă chiar dacă nu te vede nimeni? La modul carpe diem, clipa cu gust de eternitate? Sau te va stresa veșnic acel iz de nemurire pe care nu îl poți explica nimanui, acea stea din frunte pe sub fes?

Mă rog, ce treabă am eu cu ăștia? Întreb așa la modul retoric cum întrebi un prieten, când îi dai sticla poștită, pe o banca în parc. Apoi mă uit dupa femeie și arunc o glumă deochiată, destul de tare căt să o audă dar suficient de subtilă cât să nu aibă replică.

Oare Aristotel și Platon se delectau rațional la o pungă de semințe? Eu cred că era tare să ieși la o bârfă în parc, la miez de noapte, cu aristotel. Noaptea ca să reduci distragerile feminine de la problemele importante ale metafizicii. Vă dați voi seama cum ar fi să arzi un cui sub clar de luna cu Einstein? Câte mistere ale universului s-ar explica într-o șotie d-asta și apoi ar rămâne pierdute pe vecie?

Așa că tot sunt la momentul întrebărilor al căror răspuns putem doar să îl intuim. Oare bătrânul Einstein s-o fi scărpinat la coaie înainte să scrie revoluționarea E=mc2?

Dar despre toate acestea în emisiunea viitoare, sau la rubrica comentarii.