Prezenta

22 11 2013

Eu sunt un personaj oarecum paradoxal. Unii oameni mă percep pozitiv, în timp ce alți mă displac din prima clipă. Mereu m-am întrebat care sunt cauzele.

Între timp, întrebându-mă de destulă vreme, am primit și răspunsul și am început să identific o serie de elemente comune. În general este vorba de un mod greșit de a îmi comunica intențiile și părerile.

Sunt convins că am avut de pierdut destule lucruri din cauza aceasta. Cum nu îmi place să mă mulțumesc cu filozofia „cine mă place mă place așa cum sunt” în seara asta am fotărât să încep o perioadă de corecție comportamentală. Voi începe cu prezența. Este vorba de prezența pe care o manifești, când ai de a face cu un interlocutor. Nu uitați cuvântul manifești.

Pentru că oamenii încă nu visează ce gândești trebuie să transmiți în clar mesajul tău.

Eu în general privesc interlocutorul în ochi, și mă focusez destul de mult asupra lui. Nu sunt genul care se joacă cu telefonul când stau cu tine la masă, deci nu am problemele cele mai comune. Dar am o altă problemă și e veche. Nu acord suficientă atenție discursului.

Mă grăbesc să răspund înainte ca acesta să termine. Din cauza acestui comportament pierd ocazia să cunosc mai bine oamenii. Sunt convins că pe unii dintre ei chiar îi inhib sau îi enervez.

Poate că știu ce vor să spună, poate că își sprijină argumentația pe o premiză greșită, pe care dacă o desființezi raționamentul se năruie. Dar, poate că e mai bine să lași omul să faca exercițiul deducției logice, poate că se prinde singur sau poate că subit cotește la dreapta cu raționamentul.

Planul e simplu.

  • They finish their sentence
  • Your face absorbs
  • Your face reacts
  • Then, and only then, you answer

http://www.artofmanliness.com/2013/11/06/the-3-elements-of-charisma-presence/

Chestia amuzantă este că după ce am citit articolele de pe blogul acesta am început să identific nenumărate greșeli pe care le fac. Chiar am descoperit că cineva din cercul meu de prieteni lucrează activ în direcția asta. Probabil ca urmare a unei cărți citite sau ceva de genul. La prima vedere poate părea un act de falsitate dar orice comportament a avut un moment de învățare. Comunicarea interumană nu este o trăsătură înăscută este urmarea unui proces lung de educație. Doar că principiile de bază le-am preluat de la vârste fragede și acum nu mai realizăm chestia asta.