Când vrem mai mult

30 12 2010

În încercarea, mai mult sau mai puțin coerentă, de autoperfecționare a fiecăruia există un punct de inflexiune (punct în care curba își schimbă sensul concavității). Nu vă gândiți la asta ca la un moment unic în timp. Poate că există mii de astfel de momente sau poate unul marcant.

Ceea ce încerc să spun este că atunci când vrei să evoluezi spiritual te vei lovi de conflicte interne. Modul cum le vei gestiona te va eleva sau din contră te va face să aluneci, cel puțin temporar,  pe o pantă nedorită.

Prin evoluție spirituală înțeleg orice ține de o etică personală, de o religiozitate anume, de o autocunoaștere. Orice proces prin care un om încearcă să șlefuiască ceea ce este în ceea ce consideră că ar trebui să fie. În cadrul acestui proces de transformare e axiomatică existența unui conflict. Conflictul dintre azi și mâine, dintre ego și suflet, dintre conștient și subconștient. Încă nu sunt hotărât cine cu cine e în conflict, diferite teori susțin diferite concepte. Toate au logica lor și dacă le citești și studiezi disparat te fac să spui evrika. Toate te ajută, toate te fac mai puternic și cred eu că te duc în același loc dar pe drumuri puțin diferite.

După ce am stabilit noțiunile cu care lucrăm acum să vorbim despre subiectul care mă interesează. Cum gestionăm conflictul, nu știu dacă există o cale unică potrivită pentru orice conflict un panaceu universal. Nu știu nici dacă ne-am dori să existe dar cred că o discuție de principii despre aceste conflicte ne poate ajuta uneori să nu ne mai afundăm în hăul deznădejdei.

1.  Primul pas și cel mai important este să acceptăm existența inerentă a acestor conflicte. Dacă vrei să fii mai bun în orice domeniu trebuie să accepți că e loc de îmbunătățiri. Să o accepți ca pe o realitate nu ca pe un fapt nefericit.Tu nu ești așa dintr-o nenorocire și e grav că ești așa, tu ești așa pentru că asta este realitatea. O supărare asupra stării tale de fapt este o piatră agățată de picior în cadrul acțiunilor care urmează.

2.  Al doilea pas absolut necesar în procesul de evoluție este dorința de schimbare. Dorința reală, nu cred că putem să ne schimbă interior dintr-o dorința „insuficient de proprie”. Schimbarea nu vine din dorința de a ajunge altfel, schimbarea vine din dorința de a fi acum altfel.

Să dau un exemplu pentru a nu lasa loc de confuzii. Dacă vrei să fii mai curajos înseamnă că vrei să poți înfrunta orice situație cu stăpânire de sine. Asta e scopul final. Dar pași intermediari necesari sunt înfruntarea fricilor punctuale, care te macină. Dacă tu nu ai dorința clară în tine de a lucra cu frica x și cu frica y atunci schimbarea, dobândirea liniștii interioare nu este posibilă. Dacă tu îți dorești cu ardoare să atingi idealul suprem dar nu vrei nici o secundă să parcurgi drumul înseamnă că de fapt nu ești încă pregătit pentru asta.

3. Al treilea pas rezultă din primii doi, și este sinceritatea în fața ta. Un proces de transformare interioară nu permite autoînșelări. Nu poți să ajungi undeva cu o busolă defectă. Poți să bântuiești deșertul în lung și în lat în schimb. Poți deveni un maestru al supraviețuirii în deșert. Sunt oameni foarte carismatici acești beduini ai deșertului interior. Pot susține conversații minunate despre cum poți găsi apa, despre când e bine să mergi și când nu dar nu te pot ajuta să ieși din deșert.

Atunci cine te poate ajuta? Pai eu sunt convins că avem cu toții o busolă proprie. Făcută special pentru noi, singurul instrument cu adevărat util. Într-un moment de sinceritate pură fiecare dintre noi poate să răspundă la orice întrebare își pune legată de următorul pas necesar în evoluția lui personală. Dacă este dispus să facă sau nu acel pas asta e momentul apariției conflictului. Dar nu ar trebui să fie așa. Dacă eu știu unde trebuie să calc acum nu înseamnă că ăsta e și momentul în care trebuie să calc. Până nu simt că și vreau să înaintez nu e timpul. E bine că știu unde nu trebuie să mă supăr pe mine că nu pot. Asta e realitatea mea. Aceștia sunt pași  dar nu sunt gata să îi fac, simpla acceptare a faptului că îi cunosc mă aduce mai aproape de posibilitatea înaintării. Unii pășesc forțat pentru că trebuie. De fapt pasul ăla nu a fost niciodată făcut. Ba din contră ai construit o clădire ce se dorește înaltă și ai omis să pui o cărămidă la bază. Ori se va nărui construcția ori o vei desface cărămidă cu cărămidă pentru a umple și locul acela.

Așa că vinovăția, pentru că nu ești dispus să faci ceva, nu e necesară dar sinceritatea în ce privește ce trebuie să faci și dacă vrei cu adevărat să o faci este absolut necesară.  Nu există, vreau să ajung în vârf dar să nu urc muntele. Vârful există doar pentru cine a urcat. Vârful nu e disparat de munte, fără munte vârful e doar o vedere pe care o cumperi de la colț cu imaginea de sus. Cine a urcat un munte nu poate spune că suferă comparație ce vezi de sus cu ce vezi privind vederea. Iar cine a urcat cu telecabina nu poate să spună că vede de sus ce vede acela care a urcat pe jos. Sunt lucruri inexplicabine dar o data cu parcurgerea unui drum ți se lărgește capacitatea de a procesa ce te așteaptă în vârf.

Pe scurt: vrei mai mult, trebuie să fii sincer și să vezi dacă vrei să mergi acolo Dacă nu, nu e nici o problemă! Acordă-ți timpul să stai pe loc până când în tine va apărea acel VREAU. Ala e singurul garant al autenticității transformării. Vinovăția și forțarea sunt trasee ocolitoare care de multe ori te rătăcesc iremediabil.





Melodie

25 12 2010

Marchant by  Makali

Le linge seche au vent by Makali





Desenul nr.12

22 12 2010

Am terminat desenul nr 12.

Timp de lucru 8 ore, format A3, am folosit creion mecanic B,3B, pix creion HB, 2B,

Stump, Discuri demachiante, guma plastica, guma clasica, si un Characola B5 pentru inegrirea parului.





Fumatul

20 12 2010

Mă gândeam la fumat și ajunsesem la o concluzie. Azi am citit versiunea din partea cealaltă a baricadei. Așa că e un moment bun să îmi prezint argumentele, să ne radem și să ne lărgim punctul de vedere.

Acum vorbim de opinii personale fără iluzii de adevar absolut. Fumatul după mine e fix o pulă, dar una bleagă și felșcăită. Nu văd nici un motiv de fumat decât dependența. Orice altă poveste e o minciună ridicolă pe care și-o spune orice fumător în încercarea ridicolă de a își porteja orgoliul.

În primul rând fumatul nu e sexy, fumatul e ăla de te face să puți, să ți se strice dinții, să ți se îngălbenească pielea și unghile. Fumatul e ăla de face vocea femeilor ca după suptul proverbialei puli de taur. Eu nu văd nimic sexy într-un gest care asigură degradarea persoanei de lângă mine în cel mai scurt timp. Poate că pentru cei care sexy se traduce prin a vedea ceva de la distanță și nu a atinge, mirosi, pipăi o fi altfel. Poate pentru femeile care cred că interesant, e un accesoriu în plus, așa o fi. Eu am un singur criteriu, fresh meat.

Fumatul nu e plăcere, fumatul de țigări obișnuite nu e plăcere. A fost o dată la început dar acum nu mai e. E o nouă nevoie în plus. După ce că suntem niște animale plăpânde supuse simțurilor, mai adăugăm o piatră la gleznă, iar pentru fumat chiar nu merită efortul. Prea mult efort pentru prea puțină acțiune. Fumatul e placerea oamenilor proști. Bea frate, fumează iarbă, trage pe nas, astea sunt rentabile efect versus degradare.  Fumatul și drogurile tari sunt țeapă.

Fumatul îți aduce multe neplăceri punctuale dar daca fumezi de mult nu mai ți minte cum era fără. Cine s-a lăsat știe mai bine ca ăla care nu s-a lăsat și nu invers. Nu e ipocrizie când se opune fumatului e o vorbă de la unu care știe ambele situații.

În ce mă privește dacă nu e cineva important pentru mine mă doare fix în cur dacă fumează sau nu. Dacă e cineva important pentru mine și îmi cere ajutorul îmi pasă, altfel să își ducă crucea, da’ să o ducă până la capăt.

În ce privește nesimțiți care fumează unde nu sunt toți de acord îmi voi da cu lipici pe pulă, apoi o presar cu sticlă pisată și le-o vâr în cur. Așa ca să înțeleagă și ei cum plăcerea altuia poate fi neplacerea  lor. Atunci când întrebi pot să fumez și ai țigara deja aprinsă ești unu muist care apeleaza cu nesimțire la prostul bun simț al altora. Sper să devină din ce în ce mai stricte legile privind spațiile de fumat. Vrei să fumezi și ești la muncă? Nu te duci în bucătarie, te duci pe balcon.

E frig? Asta e, plăcerea fumatului merită, nu? Eu nu vin la munca și PRETIND să am loc de băut confortabil că sunt eu bețiv. Frate o arzi cool și vicios arde-o jos în vânt și ploaie. Nu e nici un angajator obligat să îți tolereze ție pufaială penibilă. Pufăiala penibilă se face pe banii propri, pe plamânii proprii și pe confortul propriu. Nu trebuie să suporte altul dejecțile tale împuțite și arfele de agentul 007.

Când văd muia aia cu un ochi semi închis și poza aia de jmecher a fumătorului clasic mă piș pe mine de ras în sinea mea. Exact parcă văd un copil prost de 10 ani care s-a încins cu cordonul de la halat și și-a băgat un băț la brâu. Victime ale marketingului ce sunteți. Știu ce înseamnă un viciu, știu ce înseamnă să te pună dorințele jos, iar fumatul e umbra unui viciu. E o laba facuta cu o mână de lemn nefinisat, mai mult penibil si suferință decât plăcere.

Vă jucați de-a plăcerea povestită cu vorbele altora și cu imaginile pe care vi le vând industriași bogați. Fumători sunt sclavi proști ce se țin singuri în leasă. Dar sunteți cool, sexy, o ardeți tare.

Ai cumva un foc? că am eu o țigară de-a picat cu filtrul în cacat să te servesc.

Mulți fumători o ard mândru vobind de moarte cu tupeu, Frate, fumatul nu te prea omoară brusc.Mie să îmi ziceți despre cum fumați și nu vă pasă când vă veți cacă pe voi la propriu ca morfina nu mai are efect, când te vei sufoca cu propriul sânge. Cancerul nu e o boala demnă (nici nu știu dacă există așa ceva).

Când îți va răpi și ultima urmă de demnitate și sentiment uman atunci să o arzi arogant cu țigara în gură. Promit să mă înclin, până atunci manânci cacat demagogic și vorbești cu vorbele altora.

 

A se interpreta limbajul dur ca o manifestare artistică, să ne râdem cum spuneam,  nu ca pe o agresivitate a mea. Mă doare fix în umbră de cum își dă lumea cu tesla în coaie dacă nu sar stropi pe mine și nu e tesla mea.

 





Adblock

18 12 2010

Dacă și voi sunteți disperați de toate reclamele care împânzesc netul se pare că există o soluție.

Nu știu exact de când a apărut ăsta dar eu de curând l-am instalat și sunt mulțumit de el.

Un Add-on pentru browsere care blochează reclamele, paginile arată mai curate și mi se pare că se încarcă mai rapid.

Nu am investigat să văd dacă e vorba doar de afișarea lor sau dacă chiar nu se mai descarcă și conținutul. Oricum pentru cine e interesat să îl testeze o sa pun link-urile pentru cele mai uzitate browsere.

Îl descărcați de pe net se instaleaza se restarteaza browserul și selectați locația.

pentru firefox

https://addons.mozilla.org/en-US/firefox/addon/1865/

pentru IE

http://ieaddons.com/gb/details/toolbars/Simple_Adblock/

pentru chrome

https://chrome.google.com/extensions/detail/gighmmpiobklfepjocnamgkkbiglidom

Nu l-am testat pentru ie si chrome iar pentru firefox doar de cateva zile, până acum s-a comportat bine. Acest post nu e reclamă și nu reprezintă o garantare a calităților  respectivului add-on. Adica fiecare îl folosește pe barba lui!

Have fun.