Doar dă!

Am citit o chestie deșteaptă undeva. Bine am citit-o de multe ori, de atâtea ori încât a devenit un clișeu. Un clișeu pe care nu l-am digerat niciodată cât să îi înțeleg esența.

Citatul suna cam așa: concentrează-te pe ce ai tu de dăruit și nu pe ce avantaje ai putea să obții.

Fiind într-o perioada de căutări mai intense am privit prin prisma acestor cuvinte, ca la eclipsă prin geamul afumat. Ce crezi că s-a întâmplat?

Am reușit să văd, am reușit să înțeleg dezechilibrul și să văd greșelile pe care le-a făcut în ultimul timp. Clișeul ăsta conține multă înțelepciune în el, dar dacă iei doar cuvintele și nu aprofundezi ideea… va rămâne doar un clișeu.

Nu e vorba de altruism sau de caritate ieftină de craciun. E vorba de egoism, de autenticitate. De a îți atinge potențialul în fiecare gest pe care îl faci și astfel gestul să devină un dar valoros. Un dar pentru restul și o împlinire pentru tine. Nu e ceva ce se pretează doar la acte artisitce sau semnificative pentru statistici. E ceva ce poți aplica în fiecare clipă.

E o declarție de sinceritate și curaj, un act de sfințenie de cea mai frumoasă formă.

Dacă meditezi la această fraza vei observa încă ceva. Atunci când nu ai de oferit nimic într-o situație înseamnă că nu e locul tău acolo. Înseamnă că esti acolo din frică. E un fel de busolă și un cod de conduită totodată. E o întreabre care pusă căt mai des (ce am eu de dat aici?) te schimbă în profunzime. Voi încerca să fac asta continuu și vă țin la curent cu evoluția situației ;).