Cum să suportăm durerea.

17 11 2010

Am spus că voi structura câțiva pași simpli pentru a tolera mai ușor durerea. În trei categori ca și în postul anterior.

1.Durere produsa din lovituri scurte ex:lovitură cu deget mic în piciorul de la pat.

-Inevitabil te încordezi. Descordează-te!

-Vezi negru în fața ochilor pentru o secunda și strângi din ochi. Deschide ochii nu îi strânge, descleștează maxilarul.

-Respirația devine neregulată. Inspira profund și regulat, concentrează-te pe respirație.

-Durerea pune stapanire pe tine, dar de fapt ea este de scurtă durată așa că nu ai de făcut decat să: îți spui în gând „mă doare dar va trece, mai e puțin și trece. Oricum nu e ceva real, deja a început să se disipe”.

-Fă câțiva pași și concentrează-te pe monologul pe care îl spui.

2.Durere provocată de agresiuni mai puternice care au o pantă descrescătoare lentă dar un nivel suportabil, ex: lovituri în mușchi oase plex etc. Care fără să te accidenteze grav îți lasă zona dureroasă cateva zile.

-Punctual, lucrezi cu ele ca și cu cele din categoria 1 până trece șocul primar.

-Apoi învață-ți creierul să nu mai stea „crispat” și atent pe locul dureros.

-Atunci când te atingi sau faci mișcări care activează durerea respectivă privește-o cu calm și evaluaz-o în cap ca și cum nu ar fi a ta. “Uite asta e o senzație de durere, pot să o suport, nu e extremă și după câteva clipe trece.”

-Concentrează-te pe alte lucruri pentru a îți lua mintea de la ea.

3.Durere puternică la un nivel liniar de lungă durată, stresantă. Cu asta am mai puțină experiență. Să zicem un pantof care ne bate și nu putem să facem nimic decât să mergem în continuare, sau junghiuri în șolduri pe care trebuie să le îndurăm ore întregi. Durera de la o fractură în primele două zile, etc.

-În primul rând trebuie să ne recăpătam luciditatea, durerea asta se simte ca o pâclă pe creier.

-E important să eliminăm factorul distructiv psihologic. Adică să ne convingem vorbind cu noi că aceasta durere nu ne face mai mult rău sau că raul pe care ni-l face suntem dispuși să îl acceptăm.

-Căutăm mereu să menținem o respirație regulată.

-Stabilim nivelul de durere real resimțit fizic pentru că de multe ori psihicul exagerează durerea reală.(ex: eu călcam puternic în modul cel mai dureros posibil pentru a stabili care e maximul și ca e suportabil, sau ma concentram pe durere și o simțeam deplin)

-Să încercăm să izolăm clar senzația de durere și să o privim ca pe ceva ce nu face parte real din noi.(ex: iți spui efectiv cu vorbe în gând sau cu voce tare în situații extreme că durerea nu e decât un semnal, cineva a aprins un bec, nu e ceva real).

-Poți să încerci vizualizarea că durerea nu se produce la nivelul corpului tău ci lângă. Privește zona dureroasă sau gândește-te la ea și imaginiează că te doare lângă. Că de fapt semnalul este pentru spațiul de lângă tine. Ca și cum cineva a aprins lumina în altă casa. La tine va rămâne în continuare întuneric.

-Fă asta pe parcursul întregi zile când atenția îți este atrasă de durere. În rest încearcă să te concetrezi pe alte aspecte care îți vor distrage atenția de la durere.

 

Variația de durere este șocanta și îți creaza frica să o mai resimți, iar durerile surde sunt ca o pâclă, te fac să îți pierzi luciditatea. Recunosc că nu am avut de a face cu dureri insuportabile, nu știu nimic despre ele.

Anunțuri

Acțiuni

Information

16 responses

17 11 2010
Anna

acolo la punctul unu e discutabila solutia…adica e mai simplu sa reciti cronologic tot repertoriul de injuraturi invatate pe stadion decat sa-ti gasesti ci-ul…works like a charm…but this is me.

17 11 2010
VreauUltimulLoc

Stiu ca merge pentru ca durerea aia oricum trece in cateva secunde de la sine, dar e vorba de a te educa sa o gestionezi si cel mai usor e sa o faci de la usor la greu.

17 11 2010
Anna

am inteles.

17 11 2010
Cum să suportăm durerea. - Ziarul toateBlogurile.ro

[…] Cum să suportăm durerea. Wed Nov 17, 2010 15:17 pm Am spus că voi structura câțiva pași simpli pentru a tolera mai ușor durerea. În trei categori ca și în postul anterior. 1.Durere produsa din lovituri scurte ex:lovitură cu deget mic în piciorul de la pat. -Inevitabil te încordezi. Descordează-te! -Vezi negru în fața ochilor pentru o secunda și strângi din ochi. Deschide ochii nu […] […]

17 11 2010
Dentelle

de dureri care ar intra la capitolul „de nedescris, insuportabile” am avut eu parte anul trecut dupa o opreratie de ruptura de ligament la genunchi.
Detaliile tehnice si medicale sunt de prisos, dar durerea parca te facea sa nu mai gandesti sau sa duci o propozitie la sfarsit. Parca imi strangea capul intr-o menghina si imi doream sa urlu.

In schimb plangeam in timp ce continuam sa merg pe holurile spitalului pentru ca trebuia sa reincep sa ma misc. Ceea ce m-a facut pe mine sa canalizez durerea aia in energie constructiva a fost ca ii vedeam scopul si cum sunt o optimista nebuna stiam ca o sa fie bine si ca va inceta la un moment dat.

Respiram adanc, ma concentram pe altceva desi simteam ca imi va exploda piciorul.Faptul ca era vara si foarte cald nu ajuta.

La un moment dat ajunsese o parte din mine, ne acceptam reciproc. Ea era ok ca eu o ignoram, eu ma invatasem cu prezenta ei puternica. Si ca orice relatie in care cei doi se ignora….incet incet a disparut orice conexiune 😀

Concluzia: depinde care iti e limita la durere…eu rezist destul de bine pana sa zic AUU!!, dar, nu exista nu pot, doar nu vreau destul de mult 🙂

17 11 2010
Elena

Eu si durerea ne-am imprietenit de ani buni. Si uneori trec ore (poate chiar zile) intregi fara sa o bag in seama.
Anyway, pasii aia pt a tolera mai usor durerea, la mine nu functioneaza. Pai daca am dat un sut intr-un prag, crezi ca-mi mai amintesc sa relaxez maxilarul sau degetele? Noooo! Injur pana trece. :))

18 11 2010
VreauUltimulLoc

Asta faceai pana acum, de acum te asigur eu ca dupa primele 2 secunde de durere iti vei aminti de ce am scris aici si vei incerca :D. Durerea are calitatea de a activa memoria extraordinar.

18 11 2010
sami

ah, ce-mi place de voi!

18 11 2010
candyyshop

pe mine ma dor crunt ochii; de fapt ma ustura ingrozitor, pentru ca sufar de fotofobie. si ar fi cam bizar sa ma inchid permanent in barlog cu draperiile trase. trebuie sa ies, sa socializez, sa suport. pentru mine, exploziile solare au loc zilnic, pentru ca, surpriza, in fiecare zi rasare soarele. „Let there be light” e o condamnare la moarte. N-am gasit remediu, pentru ca nimic nu functioneaza, in afara de intunericul adanc. ma ajuta faptul ca mi-am petrecut viata preponderent intre barbati; injur ca nimeni alta, fara sa ma repet. nici asta nu ajuta, evident, dar macar ma mai descarc.

19 11 2010
haotica

citind pe sarite:D si ajungand la final, am interpretat asa: Recunosc că am avut de a face cu dureri insuportabile, nu știu nimic despre ele.

20 11 2010
kaos

cum rezolvi cand te doare in cur?

25 11 2010
iulia popescu

V.U.L., oare ce mai faci???

26 11 2010
VreauUltimulLoc

numai bine, multumesc!

26 11 2010
femeiadeservici

ai o solutie si ptr durerea non fizica? bine ar mai fi…:(

26 11 2010
VreauUltimulLoc

Pentru aia am un blog intreg, tu ce crezi ca fac eu aici?
Caut calea spre fericire :).

26 11 2010
iulia popescu

in sfirsit… parca mi se facuse dor 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: