Cum identifici problemele în cuplu?

6 06 2010

E clar ca pot fi o infinitate de probleme și fiecare cu complexitatea ei și modul ei mai mult sau mai puțin evident de manifestare. Dar există oare un mode oarecum corect de abordare?

Primul lucru important este să identificăm rolurile celor doi participanți. Pentru că e evident că fiind sexe diferite și rolurile sunt diferite. Rolul femeii este de a fi izvorul iubirii iar bărbatul de a fi „motorul” care face ca întreg cuplul să se miște prin materialitate. Pentru că nu putem să analizăm un cuplu sferic în vid. Un cuplu există în anumite constrângeri materiale pe care nu le putem ignora.

În același timp nu vom putea da de capul unei probleme în cuplu cât timp privim relația dintre doi oameni doar la nivel superficial/material. Între doi oameni (mai care ales care se iubesc) există o comunicare ce depășește dimensiunea vizibilă/fizică. Nu încerc să demonstrez asta, cine a trăit iubirea nici nu va pune la îndoială acest aspect iar cine nu a trăit-o nu are de ce să își pună întrebări de această factură (nu e ceva ce poate fi explicat și argumentat stiințific încă dar poate fi trăit cu ușurință).

Acceptând că există roluri diferite si că există mai mult decât ce se vede, mai trebuie să ținem cont de ceva înainte de a începe munca de investigație. Există cauze și există efecte. De cele mai multe ori cauzele sunt în dimensiunea invizibilă (în planul sentimentelor) iar efectele sunt în dimensiunea vizibila (în acțiuni, senzații și trăiri).

Următorul pas și nu unul simplu este să separăm cauzele de efecte. Nu trebuie să fii mare geniu să înțelegi că în general efectele sunt cele care ne deranjează dar pentru a le opri trebuie să lucrăm cu cauza.

Când o spun așa pe “hârtie” sună simplu și mai ales logic, tinzi să îmi dai dreptate, dar când te vei lovi de ele în relalitate tot ce vei putea face este să te plângi de efecte și să lupți împotriva lor. Un factor decisiv în această inducere în eroare este orgoliul.

Efectul este foarte clar toată lumea îl vede și egoul îl poate folosi cu ușurință în pledoaria sa avocățească. Astfel că cel care resimte o nedreptate va avea argumente suficiente pentru a își susține cazul. Ceea ce el va ignora mai mult sau mai puțin deliberat (de regulă din negare) este că efectul este deranjant pentru cel care deține cauza.

Da, nu am scris greșit. Responsabilul de cauză va resimți efectul, aici e tot secretul pentru a rezolva vreodată o astfel de problemă. Când vei accepta acest mare adevăr ai făcut primul pas important.

Revin, orgoliul vede efectul și declanșează mecanismele de protecție. Mecanismul de protecție poate să fie la nivel fizic și să se manifeste prin acuze, atacuri, sau fugă. Mecanismul de protecție poate fi și la nivel sufletesc și să se manifeste prin închidere în sine prin rupere forțată a legăturilor de iubire (blocarea sentimentelor). Toate aceste manifestări ale orgoliului care încearcă să mențină intergitatea propriei persoane ne distrage atenția complet de la cauză. De altfel orgoliul va respinge destul de brutal posibilitatea existenței unei cauze. Pentru că mereu cauza este în grădina proprie sau este măcar 50% în grădina proprie.

Dacă vei ignora cu desăvârșire cauza lupta este pierdută. Doar norocul chior te mai poate pune pe calea cea bună. Cale pe care oricum nu o vei recunoaște ca fiind bună și ve continua să te plângi de suferințe.

Cel mai important lucru este să îți asumi responsabilitatea asupra vieții tale. De altfel  este și ceva foarte reconfortant să înțelegi că tu deții controlul. Tu ești cauza pentru efectele resimțite nu ești o frunză în vânt care așteaptă mila altora. Nu vă învăț să întoarceți obrazul și să vă acuzați pe voi pentru orice. Vă învăț să recunoașteți că aveți puterea în mâinile voastre.

Atunci când spui cuiva eu nu mă mai simt bine în relația asta, voi translatați responsabilitatea celuilalt. Așteptați de acolo o mână magică care să îndrepte situația. Eu spun, cauza e în tine caută să înțelegi de ce nu te simți bine. Caută să lași pentru câteva minute orgoliul și efectul deoparte. Privește ca și cum nu ar fi nimic de pierdut și ca și cum nimeni nu te acuză. Încearcă să înțelegi care e cauza reală. Cauza e la tine și când o identifici poți să lucrezi cu ea și să o rezolvi. Nu mai stai cu mâna întinsă la nimeni, rezolvi cauza și efectul ori dispare ori nu mai are influență asupra ta. Atunci poți ieși din situația respectivă cu ușurință și fără suferință.

Studiu de caz

Până acum am vorbit teoretic și teoria e ușor de înțeles până la un punct, punctul acela nu ne ajută la nimic e clar.

Să luăm un exemplu complicat și să ne gândim la el. Un exemplu pe care îl întâlnim zilnic.

Un cuplu de oameni care se iubesc. Oameni care nu au probleme în intimitate și în comunicare. Oameni care se respectă reciproc și care își arată sentimentele în maniere frumoase. Un cuplu să zicem ideal incluzând in această idealitate și dispute ocazionale, normale. Un cuplu în care femeia e femeie (e sufletul relației, intuiția ei și izvorul iubirii)și bărbatul e bărbat cu tot ceea ce implică(e spiritul realției, e forța ei și apărătorul iubirii).

La un moment dat relația lor începe să se deterioreze, nu se dărâmă subit ci începe un proces de eroziune. Femeia începe să simtă lipsa afecțiunii din partea bărbatului. Începe să simtă nevoia gesturilor de tandrețe începe să se simtă neglijată (cu asta sigur am făcut mulți să recunoască situația). În general această conștientizare atinge apogeul în perioade delicate, cum ar fi la ciclu.

Atunci femeia va răbufni făcând o criză (a nu se înțelege scandal) de neînțeles pentru bărbat. Nu vreau să se înțeleagă că această criză nu e reală, ea iese la suprafață în acel moment dar ea are fundamente foarte solide. Problema e că odată produsă criza comunicarea este mult afectată. Orgoliul acuză și bărbatul se va apăra prin acuze sau prin fugă.

Atenția se va concetra pe a cântări atențiile și gesturilor celor doi în trecutul apropiat și de multe ori se va termina cu o cearta și blocarea totală a comunicării. Asta îi lasă pe ambii parteneri cu senzația că ei au dreptate și că celălalt se manifestă irațional sau mai rău că relația lor se află într-un impas serios.

Ce e de făcut pentru a nu se ajunge la asta? Problema e că nu știu. Ce am înțeles eu până acum este că :

Gesturile de tandrețe nu pot fi cântărite. Dacă unul din parteneri este blocat în iubirea lui(discutăm imediat ce blochează iubirea) și celălalt manifestă sentimente ele se vor lovi de un zid. Astfel că bărbatul poate să fi fost tandru si afectuos cu ea iar ea să nu fi înregistrat momentul în sufletul ei ci doar în memorie. Sau bărbatul să fi făcut gestul fără să și simtă iubire atunci si astfel gestul a rămas doar o acțiune fără urmări.

Atunci practic efectul poate fi ignorat cu desăvărșire pentru că nu face decât să distragă atenția. Ceea ce contează este ce blochează iubirea. Iubirea este blocată de frică. Frica poate fi de mai mule feluri.

Poate fi frică de insecuritate materială care provoacă griji pentru ziua de mâine. Griji care fac pe omul afectată să nu mai traiască prezentul și să nu mai lase iubirea să circule către partener.

Poate fi frică de viitor, se simte nepregătit pentru pasul următor și atunci va bloca inconștient afecțiunea care are putea face ca relația să evolueze.

Poate fi o vinovăție sau poate fi o frică că nu este demn/demnă de iubire.

Poate fi și efectul orientării iubirii către altcineva.

Cât timp acestea sunt niște necunoscute nu se va rezolva criza de cuplu. Când se identifică cauza blocajului, când această cauză este discutată sau depașită individual iubirea va curge de la femeie la barbat și de acolo înapoi. Blocajul poate să fie la oricare din parteneri. Odată identificat iubirea începe iar să facă minunea și atunci efectele vor dispărea de la sine sau se vor transforma în cu totul și cu totul altceva. Poate într-o relație scânteietoare sau în despărțire de comun acord și în termeni de respect și prietenie.

Totul e să cauți unde trebuie și să nu îți fie frică de ce găsești. Fie că vei găsi sau nu adevărul este acolo și va continua să fie indiferent de faptul că tu îl accepți sau nu. Neacceptarea lui te va pune doar într-o stare de suferință.

Anunțuri

Acțiuni

Information

14 responses

7 06 2010
lollitta

oare cati dintre noi reusesc sa ajunga pana la cauzele adevarate? frica ar trebui intai acceptata ca sa se poata depasi…
mi-a placut mult modul in care ai pus problema. cred ca este just

8 06 2010
VreauUltimulLoc

Ajung toti cei care vor sa rezolve cu adevarat ceva.

8 06 2010
Crash

reformulez eu intrebarea, cati vor sa rezolve ceva? sau cati sunt dispusi sa treaca peste orgoliul propriu?

8 06 2010
VreauUltimulLoc

Toti cei care au dobandit intelegerea ca a merge pe calea orgoliului este dureros. Ca a trai in frica nu e viata si ca puterea nu inseamna sa dai tare ci sa nu poti fi clintit nici de cea mai puternica izbitura.

8 06 2010
Cristi

Sunt multi care se invelesc in dragoste ca un cocon, si nu fac mai nimic sa metamorfeze impreuna. Love 4 Grated

9 06 2010
kaffein

ce te faci cand nu vad amandoi problemele la fel ? si atunci cand nu le acorda ambii aceeasi importanta .. pentru ca astea sunt cazurile cele mai dificile … deja cand vor amandoi si fac eforturi comune lucrurile is pe jumate rezolvate. dar cand se simte inegal ca e o problema? sau cand problema e doar pt unul din cuplu , celalalt considerand ca lucrurile is ok?

9 06 2010
vreauultimulloc

Cand problemele sunt ale ambilor parteneri si doar unu nu e dispus sa lucrez cu ele (cel mai puternic) atunci acela trebuie sa duca greul sau sa „plece” daca nu e dispus. Daca unu isi rezolva partea lui eu cred ca va gasi cuvintele sa il ajute si pe celalat sa evolueze.
Cand problema e doar pentru unu din cuplu inseamna ca frica este doar a unuia. Atunci e suficient ca acela sa lucreze cu ea frica sa si sa o inteleaga si depaseasca. La mine a mers asta.

9 06 2010
kaffein

si daca nu e vorba numai de frica ci de inconstienta din partea celui care neaga ca ar fi o problema? daca cel ce neaga pur si simplu e mai superficial ?

9 06 2010
vreauultimulloc

Banuiesc ca asta inseamna ca o sa mai stea in starea asta. Pentru ca nu poti sa faci bine cuiva cu forta. S-a mai incercat asta si nu da rezultate :D.

9 06 2010
vlad

Bună Ziua
Eu sunt Vlad, unul dintre membrii Radio Whisper, un radio anti-manele dedicat bloggerilor şi nu numai.
Am vizionat cu atenţie blogul tău şi vreau să spun că am fost foarte fascinat de ceea ce am găsit. Am fost atras de subiectele interesante şi de originalitatea articolelor. Felicitări ! Încep să îl citesc cu drag.
Noi promovăm la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tău ; am specificat sursa articolului şi am deschis şi un subiect pe baza acestuia. Dacă doreşti, poţi să ne recomanzi orice articol şi noi îl vom promova.
Cu scuzele de rigoare pentru acest mesaj de tip spam,acest mesaj este dedicat tie si la cei care merita care ii citim aproape zi de zi.
Ne-ar face plăcere, de asemenea, să ştim că ai dori să ne susţii în acest proiect de radio şi să accepţi o eventuală colaborare.
Pe Radio Whisper se difuzează toate genurile de muzică, exceptând manele şi piesele necenzurate, avem şi câteva emisiuni, ştiri etc. Ne-am propus să realizăm un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de susţinerea şi ajutorul tău şi al celorlalţi colegi bloggeri. Dorim să creăm o echipă numeroasă, de oameni cu un talent aparte şi m-am gândit că, poate, ai vrea să ni te alături şi să colaborăm, binenţeles, pe unul dintre domeniile care îţi place. Dorim, de asemenea, să ne acorzi un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile şi modul de a gândi al bloggerilor şi al ascultătorilor noştri.
Îţi mulţumesc pentru timpul acordat, iar acum îţi propun să adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tău şi să ne dai add la id-ul radiowhisper_com sau un email radiowhisper_com@yahoo.com pentru a discuta mai multe.www.radiowhisper.com
Mulţumesc,Cu stimă Vlad!

10 06 2010
cammely

Pierdusem un loc în inima ta,

dar ma-m obişnuit să pierd deja.

Nebunii râdeau şi te întrebau ce-a fost în mintea ta

de te-ncurcai tocmai cu cine nu trebuia?

Ciudat mai răsunau hohotele tale de râs

nu ştiu de ce mi se părea că plângi,

mi se părea că-n seara aceea, perdantul era trist.

Eu-clopotul, tu-limba…

Pereţii mă dureau în bătaia ta de seară

Şi totuşi cum am ajuns să ne iubim?

Eu-clepsidra ta, tu-nisipul meu de plajă.

10 06 2010
jocuri

Buna ,sunt adminul siteului http://www.jocuri-tari.ro , si iti scriu acest comentariu pentru ca as dori link exchange cu blogul tau ,daca este deacord lasa-mi un comentariu aici jocuri-tari.ro/link-exchange/,pe mine trece-ma cu titlul jocuri,multumesc.

11 06 2010
Fla

Exista indivizi care sunt lasi.Asa sunt construiti.Fug cand apare o problema.Sau sunt prea lasi sa schimbe ceva;se prefac, se mint pe ei insisi.Ma intreb ce sa fac, sa plec? sa scap de plictiseala( pe care o consideram liniste la inceput)? avem o problema in cuplu, mai multe chiar…Sex aproape inexistent, lipsa unui copil, asteptari diferite de la viata…Si totusi comunicam, suntem cei mai buni prieteni…si nu vrea sa vada ca a inceput sa ma piarda…

13 06 2010
VreauUltimulLoc

Cum comunicati daca nu vrea sa vada?
Presunpunem ca partenerul A spune ceva iar partenerul B spune ca nu e asa. Trebuie sa existe argumente pe care cel care nu are dreaptate sa nu le poata demonstra ca fiind incorecte. Daca pur si simplu refuza sa le ia in calcul inseamna ca nu comunica cu adevarat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: