Evoluția negativă

9 04 2010

Eu nu cred că există un om rău din prima clipă când se naște. El devine așa în urma unui proces îndelungat de înțelegeri și învățături greșite.

Drumul pe care îl parcurge fiecare dintre noi până ajunge la răutate ar putea să fie următorul.

Prima etapă este nevoia de a fi iubit. Nevoia de a fi iubit generează frica de a nu fi iubit. Din această frică atunci când te simți neiubit va apărea un sentiment de vinovăție.

Te simți nevrednic de iubire înseamnă că tu nu faci ceva bine. Te simți vinovat față de tine pentru incapacitatea de a atrage iubire. Vinovăția va atrage învinuiri din partea altora conform legii atracției. Apoi vei învinui și tu la rândul tău pentru că vei considera că acesta este modul normal de reacție.

Din vinovăție se naște frica de aici paleta se deschide cât vezi cu ochii, frica de o infinitate de lucruri. Frica va atrage spre tine sperieturi din partea altora. Sperieturile repetate te provoacă la acțiune astfel ajungi să îi sperii tu pe alții. În timp ce unii reacționează prin inhibare marea majoritate reacționează agresiv cu timpul.

Astfe din obișnuința de a speria și tu și poate de a speria primul apare răutatea. Răutatea menținută pe perioadă mare de timp se transformă în ură profundă. Când ajungi la ura profundă drumul până la îmbolnăvire și moarte este scurt.

La fiecare etapă există multiple semne pentru cine vrea să învețe și să se schimbe. În general corpul nostru este cel care ne învața aceste lecții prin afecțiuni mai mult sau mai puțin ușoare.

Ca exemplu după ce am avut o reacție exagerată față de o situație (reacție susținută de cuvinte scrise sau vorbite) mi-am mușcat de 6 ori în aceiași zi buza pe interior și mi-am ars limba cu ceai. Poate cineva vrea să vadă aici o coincidență dar eu am văzut un avertisment.

Dacă stai și meditezi asupra reacțiilor tale, asupra gândurilor și asupra trăirilor identifici destul de ușor în ce etapă te afli. Eu simt că poți să fii pe diferite planuri în locuri diferite. Adica vinovat fața de ceva speriat față de altele și rău față de altele.

Pentru cei care consideră că ceea ce am spus până acum are o șansă de credibilitate voi continua cu măsuri de contracarare. Pentru restul doar încercați să priviți prin prisma asta ceea ce vi se întâmplă de acum încolo și ajungeți la o concluzie proprie.

În primul rând pentru a ști unde te afli trebuie să asculți sentimentele.

Ele îți spu:

–          Acum urăști !

–          Acum ți-e frică !

–          Acum te simți vinovat!

Nu bloca aceste semnale că ele sunt doar efecte. Blocându-le doar închizi ochii la ele nu elimini nimic concret. Apoi fă cumva ca să le exprimi nonviolent. Scrie pe hârtie, bate o pernă, aleargă, bea, fă ce știi tu. E pur personal modul de ardere a sentimentelor și de exprimare a lor. Mereu căutați să o faceți neagresiv pentru alții (a spune o parere personală dar care nu convine nu e agresivitate dc o faci civilizat).

Acum ai conștientizat și te-ai eliberat de tensiunea de moment. E momentul să lucrezi asupra cauzei. Nu am o recomandare dacă să o iei de la frica inițială sau de la ultima din piramidă. Eu o iau de la aia care arde cel mai rău. Metoda de revers a procesului se face prin iertare.

Trebuie să ierți pe cel care te-a ranit, trebuie să te ierți pe tine că ai reacționat nepotrivit. Trebuie să ceri iertare corpului tău pentru că l-ai făcut să sufere pentru a te învăța pe tine lecțiile. Poți cere iertare oricărei entități pe care consideri că ai agresat-o și să ierți orice te-a agresat.

Iertarea nu se învață în cuvinte se învață prin practică. A îți cere iertare nu implică o formulă magică sau efectiv să spui omului respectiv ceva. Implică în primul rând recunoșterea greșelii în fața ta și alegerea ta conștientă de a o evita pe viitor. Implică să poți să spui că dacă s-ar reedita situația respectivă ai acționa altfel. Si gândul de a putea face asta să te bucure nu să fie ca o corvoadă.

Apoi procesul continua repetitiv până stingi din ce în ce mai multe aspecte și te apropii din ce în ce de frica inițială. Chiar și fricii trebuie să îi ceri iertare pentru că ea a venit să te învețe o lecție iar tu din neștiință ai reacționat cu agresivitate față de ea.

Durerea de la o arsură te scapă de la moarte iar noi mereu ignorăm binele făcut de ea și o blestemăm pentru senzația de discomfort temporar care o simțim.

Concluziile sunt simple. Cu cât ești mai departe pe pantă cu atât ai pare de mai multe șicane pentru a pricepe asta și a te corecta. Dacă te încăpățânezi să mergi pe drumul greșit (grești înseamnă în dezacord cu ceea ce tu ești și sentimentele te avertizează constant) vei suferi și în cele din urmă vei muri(mai repede decât mai târziu). Dacă dorești conștient să te îndrepți și să te recreezi în fiecare zi mai aproape de ceea ce ești cu adevărat viața va deveni mai frumoasă și plină de culoare.

Nu mă crede pe cuvânt încearcă singur și alege ce simți tu că e mai bine pentru tine.