Incomensurabilele beneficii ale scărpinatului la ouă. Revelații, d-astea…

1 04 2010

Stătem eu pe marginea piscinei, și… meditam. La un moment dat, deși nu mă gândeam la asta, de fapt nu mă gândeam la nimic, am avut o revelație.

Bă noi în relații nu vrem să fim iubiți, vrem să iubim noi. Adică omul când se gândește să intre într-o relație cu sufletul său pereche el de fapt vrea să fie izvor de iubire. Are nevoie de suflet pereche doar ca să aiba unde să se scurgă izvorul. E un fel de rigolă.

O relație se strică atunci când un partener nu mai poate să orienteze izvorul iubirii sale către celălat. Asta în general se întâmpla pentru că din motive diverse se produce un blocaj între ei, pică frunze în rigolă.

Ca să vă conving să luăm cazul adolescenței.

Când visai la iubita/iubitul tău cum va fi și ce va fi. Mereu te gândeai ce o să faci tu pentru el maxim ce veți face împreună. Nu cred că se gândea cineva: mamă să vezi ce o să îmi mai gătească proasta. Sau mamă ce o să îi dau la muie și o să mă culc liniștit apoi la meci cu berea-n mână.

Nu, astea sunt gânduri care apar după ce ești decepționat de câteva ori. Apoi de frică, pentru că așa e omul născut cu morcovul în cur (la unii cu tot cu iepure, e de sezon), te apuci și fanteziezi cum o să abuzezi tu pe următorul. Nație de milogi ce suntem.

Dar la momentul T0(dacă nici așa fizicește explicat nu se înțelege…) ești însetat de a iubi. Tu vrei să simți cum izvorăște iubirea din tine, apoi auzi în dreapta și în stânga cum trebuie să fie asta și se duce totul târâș pe pulă. Începi să ceri, începi să pui ceasul lângă pat, o mai măsori, ea numără buchetele, inelele de la audi.

Când începi să ceri atunci ăla de lângă tine nu mai poate să dea. Că dacă dai la cerere te simți ca un nimic. Tu vrei să dai din tine, nu ca un sclav, să execuți comenzi.

Să recapitulăm, vrei să iubești să dai fără să ți se ceară. Vrei să poți fi tu, să fii liber și creativ. Adică lucruri de bun simț și la îndemâna oricui. La fel vrea și ăla de lângă tine. Observați că cine citește aici suntem noi și restul ăia ;). Nu fiți proști că v-am iubit. Revin la idee precum câinele la borâtura lui (omul fără metafore nu e artist). Cine se pune în calea fericirii noastre?

1.Noi, din frică să nu pierdem obiectul adorației(frică de oameni proști că iubirea nu se pierde așa) începem să ne schimbăm și să ne mutilăm sufletește pâna rămâne doar o schimonoseală din omul pe care l-a îndrăgit partenerul nostru. Normal că își ia hamul și praștia și o arde boem pe întinsul stepelor.

2.Noi, din frică să nu dăm noi mai mult (ca și cum iubirea e un sac cu fund, ca și cum iubirea e cu bani și sex) începem și facem provizii luând de la celălat mai mult decât poate să dea.

3.Noi din frică să nu sară gardul îi înălțăm gardul până devine obsedant ce e după gard.

Când e cu critică s-a terminat cu nepotismul toți suntem noi. Mă rog s-a înțeles ideea, suntem constipați până stricăm ce avem. Suntem ca ăla handicapat din oameni și șoareci de zdrobea cățelușii (șoarec) când îi mângâia.

Sfat: Lasă mâna moale, ține capul sus. Nu te târgui pe tine pentru iubirea altuia și nu cere nimic la schimb pentru iubirea ta și să vezi ce merge totul ca uns.

Anunțuri

Acțiuni

Information

10 responses

2 04 2010
Hell

Ei zau?
Tu pornesti de la premisa (falsa de altfel) ca toti pot iubi. Si ce se intampla cand iubesti pe cineva care nu te iubeste? Sau care se multumeste sa primeasca ce oferi tu si atat?
Oamenii nu-s sfinti, sa se sacrifice mereu, si trebuie sa existe un echilibru – ca-n economie, cerere si oferta.
Nu stiu pe nimeni care sa fie fericit iubind fara sa fie iubit. Si daca iti imaginezi ca iubirea neconditionata oferita va trezi aceeasi reactie din partea celuilalt, te inseli foarte tare.

2 04 2010
VreauUltimulLoc

Nu ca imi imaginez sunt ferm convins, iar cand nu e si nu e tot va fi o despartire de comun acord si care va respecta ambele parti.
Asa sunt eu idealist :).

2 04 2010
ceacarete

Sfatul tau e bun doar daca esti deja intr-o relatie… insa, inceputul ei tot timpul se bazeaza mai mult sau mai putin pe aceasta relatie dintre cerere si oferta. Pentru ca atunci cand incepi ceva ai niste expectative, expectative ce crezi ca acea persoana le va indeplini alaturi de tine.

2 04 2010
vreauultimulloc

Si modul asta de abordare zici ca ti-a adus multe satisfactii?

2 04 2010
ceacarete

si da si nu… 🙂

2 04 2010
pushthebutton

Normal, nu e proiecţie mai egoistă decât dragostea.

2 04 2010
lollitta

intru totul de acord. si ca sa fiu in ton cu krisnamurti pe care abia l-am terminat de citit as zice ca fara dragostea asta nu poti face absolut nimic, esti cam mort

2 04 2010
VreauUltimulLoc

Poti sa faci orice dar pentru ce?

3 04 2010
lollitta

da, sau asa 🙂 cred ca e cam tot aia

5 04 2010
Mauricia

Ma surprinde si inspaimanta conduita Lollittei, care contine simptome de (inclinatie spre) frigiditate!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: