Mi-a pus cineva trei întrebări:
- Dacă un prieten îți cere bani să se ducă la mare și îți spune că ți-i dă mai încolo, ce faci?
- Dacă un vecin vine și te roagă să îi dai niște bani că are soția în spital și are nevoie pentru o operație, ce faci?
- Dacă un cunoscut te roagă să îl ajuți cu o sumă mai mare de bani că are 70% din bani pentru o mașina care ii trebuie să mearga la noul loc de muncă, ce faci?
Presupunem că ai banii.
Răspunsuri:
- Nu îi împrumuți, pentru că dacă nu a reușit să economisească bani pentru distracție înseamnă că el nu își permite. După terminarea distracției va fi și mai fără bani și involuntar va începe să te evite. Te va acuza practic pe tine la nivel subconștient pentru situația lui financiară dificilă. Relațiile dintre voi e posibil să se răcească. Practic dându-i banii nu îl ajuți cu nimic, îl ingropi în datorii.
- Îi dai, că pentru că l-ai ajutat la ananghie va face toate eforturile să îți dea banii mai repede decât ți-a promis. Indiferent de rezultat e un gest uman să îți ajuți semenii. De unde dai de acolo o să ai.
- Îi dai, pentru că dacă a economisit 70% din sumă înseamnă că e capabil să fie calculat. Îl ajuți să își ia un serviciu deci îi vor crește veniturile și îți va da banii înapoi.
Mă rog, eu nu am răspuns așa. Lăsând cazurile excepționale deoparte dacă vrei să înveți ceva, e ceva de învățat aici.
Atunci când dai cuiva niște bani sau un ajutor trebuie să îl dai responsabil. Nu orice gest e cu adevărat benefic. Uneori a da cuiva ceva îl poate pune în dificultate mai mare. În altă ordine de idei, eu am înțeles și să reevaluez momentele când cer ceva. Poate că dacă nu am înseamnă că nu trebuie să fac un lucru. Că nu sunt înca capabil de acest efort financiar sau de orice fel de resurse ar fi vorba.
Atunci când dai cuiva ceva îi dai pasându-ți cu adevărat de rezultat sau îi dai ca să îți adormi conștiința cu un fals gest caritabil? Cât ajută oare un om al străzii o hartie de un leu? Cât l-ar ajuta un loc de munca, sau o haină sau ceva de mâncare?
Nu cred că există rețetă pentru asta dar dacă acorzi cu adevărat atenție fiecărei situații vei alege bine.
Chiar și un act de caritate se face cu responsabilitate, chiar dacă nu e efectiv responsabilitatea ta să îl faci.
VreauUltimulLoc 
Sau… mai simplu: nu ceri niciodata bani.
Daca ai de ales nu ceri dar dc nu ai…
Ca să ajutăm pe cineva nu e nevoie doar de bani, noi oamenii nu avem nevoie de ei.
Cum ai spus şi tu, trebuie să fim „atenţi” să vedem dacă ajutorul nostru este ajutor sau poate face „rău”. Câtă nevoie are de ceea ce ne cere?
Însă cred că este important să îi spunem de ce nu facem un lucru, aşa poate ajunge şi persoana în cauză să conştientizeze anumite lucruri pe care, de exemplu, le-ai enumerat şi tu mai sus.
Poate ca uneori poti sa ii spui alteori nu poti. Cred ca e dupa cum simti.
Cam aşa e.
Sincer… am imprumutat bani, unei colege (nu o pot numi chiar prietena, dar ma atasasem de persoana ei), pe o perioada lunga de timp… avea nevoie iar viata nu-i era deloc usoara. Nu stateam eu in banii aceia, dar nici nu-i o suma de neglijat. O lasam pana la urmatorul salariu, apoi cand ii avea, se nimerea sa nu ne intalnim, dupa care ii dadea in alta parte, unde avea datorii… si asa, tot amanari. Acum si-a complicat viata in ultimul hal, a renuntat si la serviciu, am contactat-o de doua ori si mi-a promis ca face tot posibilul sa mi-i restituie, fara ca nici macar sa fi apucat sa-i cer. Dar, pana acum, nimic si nici nu-i voi mai cere vreodata.
Poate ca unii ar zice ca sunt o fraiera si o fi chiar asa, totusi, ma gandesc, daca as fi insistat mai tare sa mi-i restituie, m-as fi invinovatit intr-o oarecare masura, pentru ca a ajuns in situatia ei de-acum. Chiar daca stiu ca nu ar fi fost adevarat.
Eu cred ca nu esti o fraiera, ca nu te agiti pentru niste bani pierduti.
daca stiu ca e o persoana care respecta termenul de inapoiere al banilor, nici nu trebuie sa-mi spuna ce face cu banii. ii dau si sa-i primesc atunci cand a zis.
Asa am zis si eu, dar apoi m-am gandit mai mult la asta si cred ca e mai important sa ii dai cand sunt de ajutor real decat cand nu ai nimic de pierdut.
maica, esti inzapezit pe undeva? ca nu mai zici nica….
Ce zapada sa ma tina pe mine captiv?
am imprumutat bani… am ramas fara. nu imi pare rau, si, stiu ca nu m-as da inpoi in a ajuta si data viitoare. dintotdeauna am zis ca daca eu am si altii n-au nu imi cade nimic daca ii ajut. si, poate, intr-o zi cu soare sau fara, ma vor ajuta daca voi avea nevoie… regula de imprumutat? nu prea am… de obicei am fost mana larga, chiar daca am gresit, chiar daca nu.
era o vorba… sper sa nu gresesc… cu o mana dai cu alta iei.. sau primesti?
nu cred ca conteaza atat de mult suma in sine. conteaza mai mult persoana. eu de ex i-am dat unui bun amic x roni ca sa ii cumpere prietenei sale ceva frumos de ziua ei. si, singura mea bucurie a fost zambetul kilometric al tipei cand a vazut cadoul…
banii vin si pleaca, insa, sunt lucruri mult mai importante decat banii… parerea mea.
daca nu ti-i mai da, asta e… daca are un motiv plauzibil, e ok. daca nu, e la fel de ok, macar stii ce fel de persoana e, si astfel nu iti mai pierzi timpul si energia cu el/ea… parerea mea, umila…
eeeeeh…una alba si pufoasa si ametitoare:))