Cum ne contrazicem.

13 07 2009

Am avut ocazia in ultimul timp sa ma cotrazic destul de des pe suficiente motive cu diverse persoane si am observat cateva greseli frecvente care sunt facut de participantii la o discutie in contradictoriu.

In primul rand exista cei care se identifica cu ideile pe care le sustin. Cu acesti oameni e foarte greu de purtat o discutie pentru ca ei considera in forul lor interior ca daca nu esti de acord cu ei tu ii ataci. Acestia sunt usor de recunoscut dupa modul in care isi sustin ideea. Apeleaza la jigniri personale cand raman fara argumente sau ridica vocea. Se departeaza de la firul discutiei si se leaga de amanunte fara relevanta, sau pur si simplu duc totul la absurd si in extremis pentru a iti demonstra ca ei au dreptate. Nu va asculta ce spuneti si va intrerupe la jumatatea frazei pentru a spune el cum e treaba.

Modul meu de reactie la astfel de situatii este de a incerca sa intrerup discutia contradictorie si sa reinod comunicare cu partenerul de dialog. Fac asta prin stipularea explicitia ca nu ne certam aici ci ca dezbatem o idee. Ca daca nu cautam sa ajungem la o concluzie impreuna nu are sens sa mai continuam ceva ce va degenera in cearta. Daca nu gasesc receptivitate inseamna ca avem de a face cu tipul doi de contrazicatori.

Acestia sunt mai rari dar mult mai dificili de combatut, prin lipsa totala de logica. Cei care se contrazic prosteste. Pur si simplu nu coteaza idei argumente sau logica ci ca ei sa aiba dreptate. Sincer nu stiu la ce le poate folosi asa zisa dreptate ca oricum nu o sa convinga pe nimeni de nimic mai mult decat de propria lor prostie si absurditate. Am intalnit un astfel de om care ajungea sa vina cu argumente de genul ca in vid el ar avea dreptate sau alte absurditati, astfel de oameni daca ii intalnesti intr-o zi proasta sunt toate sansele sa ii bati.

Cel mai bine e sa eviti dezbaterile cu astfel de oameni ca oricum sunt futile si cauzatoare de stres.

La polul opus este al treilea tip care desi pleaca pe o parere personala va trece in tabara ta fara sa iti inteleaga argumentele. Pur si simplu nu au parerei personale nu e vorba ca l-ai convins de ceva ca data viitoare e posibil sa isi sustina parereile in forma initiala dar pur si simplu daca tu zici cumva zice si el ca tine. Sunt o specie destul de dubioasa ca nu iti dai seama de asta de cat dupa cateva astfel de discutii sau daca in timpul discutiei tu ajungi sa te contrazici sau sa iti schimbi parerea si vezi ca te va aproba fara sa clipeasca. Discutile cu astfel de oameni trebuie evitate pentru ca te pot face sa crezi ca ai dreptate cand de fapt nu ai, mai ales daca faci parte din categoria 1 sau 2.

Acum astea ar fi in mare tipologiile pe care le-am observat eu. Mai exista si oameni care sunt deschisi la informatie si care chiar te asculta ce spui si iti dau dreptate in ceea ce ai dreptate si isi pastreaza rezervele la capitolele care nu sunt de acord cu tine. Fac asta cu eleganta si fara agresivitate iti multumesc pentru ideile pe care le corectezi si iti prezinta informatiile pe care le au ei fara a incerca sa ti le impuna.

Acestia din urma sunt oamenii ce ii vei prefera intuitiv in discutie. Sunt persoane tolerante si inteligente care inteleg ca adevarul nu e la nimeni ca il cautam cu totii. Diversitatea de opinie e foarte buna si a accepta parerile altcuiva e o dovata de largime in vederi. Sincer sunt destul de greu de gasit pentru ca educatia ne impinge in general spre primele 3 tipuri suntem invatati sa fim orgoliosi sa ne dorim aprobarea celorlalti sa fim brutali.

Pana acum ceva timp aveam impresia ca daca ai suficiente argumente poti sa convingi pe oricine de orice acum nu mai cred asa ceva. Acum incep din ce in ce mai mult sa cred ca informatia ne este furnizata numai cand suntem apti sa o preceptionam. Daca avem impresia ca suntem perfecti ca avem o conceptie despre viata fara gres ca stim secretul suprem atunci suntem inchisi la informatie. Nu e ceva de acuzat pur si simplu e o faza intermediara prin care trecem cu totii pana viata ne va pune in miscare si ne va caltina din temelie structura noastra „solida”.

Concluzia pe care am tras-o pana cum este ca cel mai important este sa fii deschis la informatie si atunci cand dezbati un subiect sa incerci sa intelegi si punctul de vedere al partenerului de dialog. Iti poate deschide ochii uneori.

Cand discut in contradictoriu cu cineva si reusesc sa ii schimb parerea atunci inseamna ca a castigat ceva orgoliul meu si autoaprecierea pentru ca am „luminat” pe cineva. Cand cineva reuseste sa imi schimbe parerea inseamna ca am castigat eu ca entitate cognitiva am facut un pas spre perfectionare. Cum nimeni nu e perfect orice idee poate fi gresita si orice idee indreptata este un castig in valoare proprie. Nu inteleg de unde vine frica asta asa de mare de a afla ca nu ai dreptate de ce alegem sa fiim orbi si orgoliosi decat placuti si inteligenti.

Ps: Ies de sub auspiciile acestui post discutiile in contradictoriu de dragul amuzamentului „sahul verbal” ca sa zic asa, acesta e un sport si nu cauta decat demonstrarea unei flexibilitati in gandire si nu gasirea unui raspuns la o problema.