In cautarea metodica a fericiri

27 05 2009

Pentru a fi fericit trebuie sa ai tot ce vrei.

Ar fi doua directii:

1.Sa cauti sa ai ceea ce vrei asta ar implica eforturi pentru a dobandi x chestii (materiale,spirituale,sociale etc.) si apoi vrei x+1 si iar la dobandit.

Rezulta o stare de insatisfactie mai mare pt dobandit decat ce-a experimentata cand atingi tintele.

2.Sa nu vrei nimic din ce nu ai asta ar fi mai simplu.

Practic noi suntem educati sa vrem asa ca prea putini incearca calea a doua, de fapt o incerca asa de putini ca restul o considera gresita sau o cale falsa un fel de autoamagire.

Treaba e ca pentru a alege ceva constient trebuie sa experimentam si cum sa ajungi sa experimentezi ceva ce nu incerci.

Tinand cont de timpul si efortul investit in educatia noastra pentru a vrea e necesar sa investim macar o zecime pentru a verifica calea cealalta. Rau e ca se investeste inconstient in a fi educati pentru a vrea chiar de catre parinti. Ei folosesc metoda asta pentru a avea un oarecare control asupra copilului negandind ca in acest fel creaza cheia sclaviei noastre viitoare. Singura calea de a fi liber de constrangerile impuse de altii este sa nu vrei nimic de la ei.

Presupunand ca vrei sa incerci sa nu ai nevoie de nimic sa fii satisfacut de simpla ta existenta pare ca ai nevoie sa parcurgi cativa pasi. Sa iti scazi agresivitatea sa iti cresti gradul de acceptare sa devii echilibrat si sa ai controlul minti tale. Ma rog nimeni nu vrea asta si cum avem tendinta sa ne luam dupa vocea multimii tindem sa credem ca nu se poate.

Parerea mea personala este ca pentru a putea sa experimentam asa ceva trebuie sa incercam activ sa atingem pasii si sa vedem dc e mai bine asa ca inainte. Nu e ca si cum nu ai cum sa te mai intorci.

Eu unu am un sistem propriu de a invata ceva (l-am format involuntar cand am fost pus in situatia sa invat ceva la care nu ma pricepeam sau ce avea un volum foarte mare.) nu e prea complicat. Imi stabilesc ce am de invatat aleg sursele sau exercitile menite sa ma ajute sa progresez si nu imi fac apoi nici un plan. Pur si simplu incerc doar sa perseverez. Nu vreau sa ating un nivel in x zile ca asa intervine presiunea timpului si se produce o scindare la nivel subconstient o parte din noi axata pe rezultat si alta stresata de deadline stabilit. Inaintez cam ca testoasa din poveste fara hei -rupism nu vreau sa ajung primul nu vreau sa fiu cel mai bun. Riscurile sunt mici in ce priveste insatisfactia sau dezamagirea rezultatele sunt la fel de bune ca atunci cand iti impui tu modul de avansare (atunci cand vrei ceva nu se mai pune problema de motivare. iar in realitate mergi cu viteza cu care poti nu cu ce cai verzi pe pereti visezi tu) nivelul de stres e scazut is per total rezultatele vin ca sa zic asa pe neasteptate sunt un fel de surprize placute.

Eu gasesc ca merita sa incerci sa verifici si calea a doua numai cand pleci pe ea relaxat rabdator fara sa iti faci mustrari de constiinta pentru eventualele derapaje (ex: acum vreau mai multe obiecte in marea lor majoritate inutile) si fara sa te axezi prea puternic pe rezultate dar cu perseverenta.

Daca cineva stie o varianta mai buna sa dea link :).

Anunțuri

Acțiuni

Information

43 responses

28 05 2009
volent

aoleu, ce tema pui tu aici. aia cu sa nu vrei nimic din ce nu ai, sa i-o spui lu Mutu (nu adi) . arata-mi mie cine poate asta. poate Dalai Lama, da’ si el cred ca-si doreste ceva ce nu are (par egzamplu pace in lume, chestii din astea). deci nu se poate dom’le. deci pct 2 cade.
si la pc 1, se vede clar ca nu poate fi atinsa, pt ca imediat ce ai ceva, iti doresti ceva+1.
asa ca, fericirea nu Egzista dom’le. 🙂 QED

28 05 2009
VreauUltimulLoc

De unde sti tu ca nu se poate dc nu incerci? Si prin incercare eu inteleg efectiv actiunea in directia asta ca nu te poti astepta sa stergi cu buretele in 5 minute tot ce ti-a fost bagat in cap din 100 de directi de la nastere.
Toata vrajeala celor care vor sa te controleze intr-un fel sau altul prin frica sau prin dorinte atarna destul de greu.
Fericirea exista ca am experimentat-o cu totii ce zici tu e ca nu e vesnica idea e daca putem schimba raportul fericit nefericit in favoarea fericiri.
Cam asta era si subiectul postului ca de multe ori alegem sa ignoram singura cale plauzibila fara sa incercam macar sa mergem pe ea, desi nu ar presupune un efort deranjant.

28 05 2009
volent

of…crede-ma , la venerabila mea varsta, am incercat vorba catecului „di tati” :).
tocmai d-aia am scris. uite si o muzica ce spune tot in locul meu:

Celelalte Cuvinte – Fantana…

31 05 2009
sorin

volent – partea de inceput, cu Florian PITIS, ma omoara si acum. Fain ii putin spus

28 05 2009
VreauUltimulLoc

Varsta nu inseamna nimic sunt oameni de 100 de ani care nu au experimentat nici 10% din ce au experimentat alti pana la 20.
Dar eu stiu un lucru ca atunci cand cineva spune ca nu se poate ceva merita sa fac si eu o incercare, cine stie poate pt mine se poate.
Plus ca atunci cand o cale am incercat-o si e clar gresita nu imi raman sa merg decat pe aia care nu am incercat-o.
Varianta cu sa ma intind pe jos si sa astept moartea nu e pentru mine intuitia mea imi spune ca se poate mai bine. Si daca ar fi doar o autoamagire tot ar fi mai buna decat o realitate strict ateista materialista si lipsita de sens.

28 05 2009
VreauUltimulLoc

A si inca ceva nimic nu poate sa spuna mai bine in locul tau cea ce gandesti tu, asa cum nimeni nu stie mai bine ce ti se potriveste tie si nimeni nu o sa isi asume responsabilitatea pentru actiunile tale chiar dc sfaturile lor le-ai urmat.

28 05 2009
volent

ufff..ce ma provoci! poti experimenta desigur cate-n luna si-n stele pana la 20 de ani, ins amai conteaza si ce intelegi din toate acestea. deobicei cu varsta vine si intelepciunea.
si ce te faci daca , dupa ce alegi a doua cale (avand in vedere ca prima era gresita) constati ca asta e si mai gresita? nu-ti dai tesle-n…cap? 🙂
si nici intr-un caz nu era vorba de intins pe jos si asteptat moartea. ci doar de savurat frape-ul fara sa speri aiurea-n tramvai.
acum fiecare ce prefera. eu una nu vreau sa ma mint, pentru ca atunci cand constat ca totul a fost minciuna , reactionez cam urat. mai bine adevarul.

28 05 2009
VreauUltimulLoc

Daca a savura frape-ul inseamna sa traiesti prezentul si sa te bucuri de el sa sti ca e un pas pe calea doi.
Si intelepciunea nu vine obligatoriu o data cu varsta uneori cu varsta vine doar batranetea dc privesti in jur o sa vezi sute astfel de oameni.
Fericirea incepe sa scada o data cu iesirea din copilarie la mare majoritate a oamenilor cam cand descopera un „adevar”. Adevarul e cel mai bun dar eu zic sa il cautam continu. Cine crede ca e destul de batran ca viata sa nu mai prezinte mistere pentru el… undeva e o greseala.
Eu nu caut nevrotic eu pur si simplu caut si gasesc placere in cautarea asta sper sa nu ajung in punctul in care sa ma blazez sau sa ma robotizez in asemenea hal incat sa consider ca detin adevarul absolut.

28 05 2009
volent

acum mi-a venit ideea asta geniala:)))
so, de ce nu luam in considerare faptul ca poate suntem programati sa fim fericiti asa, pur si simplu. nu sa stam sa cautam fericirea nush pe unde. par egzamplu, ieri s-a intrerupt electricitate la job. si a fost musai sa merg intr-o incapere lipsita de ferestre, deci total in intuneric. si m-am dus , si m-am gandit in cele doua minute cat am stat acolo, cam cum ar fi daca as fi lipsita de vedere. si m-am bucurat si-am fost f fericita ca nu-s.

28 05 2009
VreauUltimulLoc

Pai esti programata sa fii fericita asta e aproape sigur dar din nefericire altii au venit si ti-au scris alte programe peste programul initial.
Mama ti-a zis ca trebe sa te casatoresti sa fii fericita ;tata ca nu trebuie sa ai multi barbati colegii la munca ca trebuie sa ai casa barbatul ca trebuie sa faci sex statul ca trebuie sa platesti taxe tu insuti ca trebuie sa fii responsabil pentru cei pe care ii iubesti la tv ca trebuie sa ai nush ce telefon si masina ca altfel nu esti fericita si tot asa.
Ori noi dupa atatea programe nu prea mai stim ce zice programul nostru initial el se mai aude asa ca o voce stinsa cand simti tu ca vrei sa faci ceva din inima si chiar simti ca te face fericit lucrul ala. Mai mereu e un lucru simplu cum ar fi sa privesti rasaritul sau alt kkt de genul.

28 05 2009
volent

aaaaaaaaaarrrrrrrrrr:( . cauti pricina de cearta! nu domnule, nu-mi rastalmaci cuvintele ca-mi pleznesc vreo trei vene-n cap. 🙂 cum sa nu mai aiba viata mistere pentru mine? are…are pentru toti. uite, ca io nu prea ma pricep la cuvinte, te rog citeste si la groparu:
http://groparu.ro/fericirile
Daca nici el nu te convinge…

28 05 2009
volent

ce spui dumneata acolo, pai inseamna ca chiar sunt un caz fericit: mama nu mi-a spus nimic nimic despre casatorie, tata nici atat despre numarul de barbati- au fost destul de cu bun simt sa ma lase in plata mea, desi le-am dat destule batai de inima:). colegilor nu le-am permis nici un comentariu, s a m d. poate doar acolo cu responsabilitatea fata de cei pe care-i iubesc. acolo da.
in rest…

28 05 2009
roara

sa privesti rasaritul nu cred ca face parte dintr-un alt kkt de genul… eu una nu am mai privit un rasarit de cca 2 ani… si atunci la mare… ba nu, si anul trecut, dara atunci eram not in the mood for it. In alta ordine de idei… cred ca tot ce spui e din pctul tau de vedere, mai mult sau mai putin. Unii sunt extrem de fericiti de exemplu ca au nu stiu ce vila, sau masina, sau telefon, sau partide de sex. Nah. Nu toti se bucura de… nus… lucruri simple..

28 05 2009
VreauUltimulLoc

De unde sti tu cat de fericiti sunt unii care au vila?
Daca iti legi fericirea de o vila de fapt nu esti fericit, ca stai cu grija sa nu vina hotii sa nu vina cutremur sa nu ti-o ia apa. Cine are vila dar ar accepta sa o piarda ala da poate sa fie fericit si cu vila.
Orice te conditioneaza de fapt de face prizonier si fara libertate nu exista fericire.

28 05 2009
VreauUltimulLoc

Vezi tu volent eu nu caut pricina de cearta ca mie imi face placere sa dezbat un subiect si daca la safarsit ma convingi de varianta ta inseamna ca sunt mai castigat decat la inceputul discutie. Eu nu am zis ca tot ce am enumerat trebuie sa pateasca fiecare are constrangerile sale uni le au de un nivel mai primitiv altii mai subtile. Poti sa zici ca esti un caz mai fericita daca vrei dar ar fi doar o parte a monezii in timp ce unu mai nefericit va sterge cu mai mult usurinta o constrangere de genul celor de care tu ai fost ferita sa ma anunti si pe mine cand o sa scapi tu de ale tale care ti le impui singura.

Sper ca nu o sa duci acum la extrem si sa ma intrebi ce vreau sa nu te simti responsabila pentru copii tai de 3 ani. Nu, e vorba sa nu te mai simti responsabila pentru ei cand au mai multi ani sa poti sa intelegi ca tu nu controlezi nimic in viata asta si ca e doar o risipa de energie sa incerci asa ceva. Ca tot ce ti se intampla e spre binele tau chiar dc nu intelegi pe loc si ca din acest punct de vedere nu ai decat motive de fericire deci pune mana si fii.

Ps: intre cele 10 motive enuntate pe blogul ala nu vad sa fii fericit ca existi sa fii fericit cand esti singur sa fii fericit ca esti sanatos (e diferit de cand iesi din spital).

28 05 2009
volent

urla tineretea-n tine:) . fericirea este un cuvant mare si nu ma joc cu el. copii inca nu am, iar cand ii voi avea voi vedea eu. sper sa fie inteligenti si sa-mi explice, daca o iau pe aratura, ca nu e cazul sa-i stresez :). constrangeri nu-mi impun nici macar la mancare:). si vreau sa cred ca atunci cand va fi cazul, o sa-i sfatuiesc sa se loveasca singuri cu capul de pragul de sus ca sa-l vada pe cel de jos; insa-mi voi rezerva placerea sa ma amuz putin de ei cu eternul: ti-am spus eu. bineinteles frecandu-le cucuiul, ca sa le treaca mai repede supararea.
una peste alta, fericirile marunte sunt langa noi, si nu trebuie sa le cautam prea departe. si fericirile mari sunt langa noi, si tot asa nu trebuie sa cautam prea departe. si din punctul asta de vedere numa plang deloc. nici nu ma laud, pt ca-s supertitioasa, si nu vreau sa atrag raul:)

28 05 2009
VreauUltimulLoc

Cu acest ultim raspuns ai reusit sa ma convigi de ceea ce am zis eu la inceput :)). Fericirea e langa noi eu as intinde coarda putin ca e chiar in noi. Si pentru a fi fericit trebuie sa traiesti fara constrangeri sa manifesti o afectiune rationala pana si fata de copii. Pentru a reusi sa faci asta trebuie sa fii in general bun si sa accepti ca exista o forta coordonatoare in univers care ne ocroteste.

Ce nu inteleg insa e de ce ma tot iei cu tineretea ca nu pare ca ar fi asa o mare prapastie de ani intre noi sau iti place sa o arzi batraneste?

28 05 2009
volent

ei, eu la treaba asta cu forta din univers nu m-am gandit prea mult. pentru libertatea copiilor as opta mai mult spre un pic de egoism, care sa ma impinga sa-mi traiesc viata mea, iar ei pe a lor. iar fericirea din noi…nu ma aventurez asa mult, pentru ca asta ar insemna sa-mi acord prea multa importanta , si sunt si putin modesta:);.
iar aia cu tineretea ….aaa…ce-i aia ” a o arde batraneste?” :)))
gata nu mai raspund niciunei porvocari, acum ca am cazut de acord cum ca fericirea e langa noi.

28 05 2009
roara

exemplul cu vila era metaforic 🙂 dar… fa un exercitiu de imaginatie: unii sunt fericiti de fiecare data de ex cand intra in vila aia super faina, la care au visat de mici, cand dorm in patul ala super fain cu saltea relaxa de spe stele, cand se culca/trezesc alaturi de o femeie frumoasa [ in cazul barbatilor]. Si, nu, poate nu stau cu grija ca vor veni hotii – poate e o zona hiper pazita de ex. Poate sunt unii care sunt fericiti/ multumiti cand altii le lauda copii. Sau poate unii sunt fericiti cand merg la lucru [ cu toate ca nu cred ca exista asa specimene]. In alta ordine de idei… ceea ce cred eu ca vrei tu sa spui nu ar elegatura cu fericirea, ci cu multumirea. Fericiti nu putem fi tot timpul – asta s-ar chema mai mult sau mai putin nebunie. Insa, multumiti da, si nu, poate nu s-ar chema nebunie.

28 05 2009
VreauUltimulLoc

„O arzi batraneste” e o expresie mai mult sau mai putin inventat de mine acum si prin care am vrut sa sugerez o atitudine des intalnita la oamenii cu varste sub 35 de ani care vorbesc de altii ca-s tineri ca si cum ei ar fi batrani tare.

Te incadrezi in aceasta categorie? :)) nu raspunde la provocare ;).

28 05 2009
volent

@roara, mi se pare ca ai dreptate la faza ca daca am fi fericiti tot timpul , asta ar faduce a nebunie:)
@deci nu raspund :), dar multumesc pentru clarificare (ca pe vremea meaa…..vorbea lumea altfel dom’le..in ziua de azi:))))))))))))

31 05 2009
mihai

„2.Sa nu vrei nimic din ce nu ai”

pai nu vrei fericirea?
ceva gen paradoxu’ pulii.
ca fara pula nu se putea…

31 05 2009
VreauUltimulLoc

Pai daca nu vrei nimic din ce nu ai inseamna ca ai deja fericirea ;).Pula 😀 daca trebe trebe.

31 05 2009
mihai

cu toate pulile din posturi, se pare ca tot nu ne intelegem.

deci da, ok. dar eu ziceam in cazul in care n-o ai si ti-o doresti. tu spui ceva gen „daca iti doresti fericirea, uite aici o metoda: nu-ti dori nimic din ce n-ai (inclusiv fericirea)”.

31 05 2009
VreauUltimulLoc

Eu te inteleg perfect si din punct de vedere sintactic ai perfecta dreptate dar nu asta era idea.
Era vorba de a avea o atitudine relaxata fata de tot si atunci fericirea o sa produca de la sine. Eu am zis sa nu iti doresti nimic dar asta nu implica sa nu accepti ce se produce. Nu o sa mearga sa gasesti fericirea plecand in cautarea ei dar daca ai o atitudine potrivita va fi un fel de produs secundar.

31 05 2009
mihai

sunt curios: de unde-ai scos-o p’asta?
adica banuiesc ca ai preluat-o de undeva, nu?

1 06 2009
VreauUltimulLoc

Nu stiu dc am preluat-o de undeva ca nu ma ajuta memoria probabil ca e un fel de sinteza din mai multe chesti citite auzite etc si cu are am considerat ca sunt de acord. E parere personala nu o consider adevar absolut.

31 05 2009
sorin

Mei, va rog, nu puscati parintii inainte de a fi voi parinti. Nici io nu i-am inteles pe ai mei pana nu am avut piciul. Cred ca-i bine sa simplificam lucrurile dar, nu intratat incat sa uitam de rolul de baza al parintilor.
Faina aia cu „o arde batraneste”, muhahahaha, io-s trecut bine de 35, nu m-am gandit pana acum daca „o ard” batraneste sau tinereste.
Imi pare ca-i o vreme pentru toate, mnoa, in functie de varsta avem varii motive pe domenii de interes.

1 06 2009
VreauUltimulLoc

Sorin nu pusca nimeni parintii. Doar emit si eu niste pareri inainte de a avea sentimentele afectate de existenta copiilor si poate in felul asta cand o sa am fericirea de a avea copii sa reusesc sa imi mentin moderatia.
Tot ceea ce cred acum relativ la relatia parinte copil e ca un parinte adevarat ii va prezenta copilului pe cat ii sta in putinta alternativele pe care le are si il va lasa sa isi faca alegerile si asta incepand de la o varsta cat mai frageda. Eu cred ca decat o educatie bazata pe strictete e mai utila o educatie bazata pe incredere.

1 06 2009
sorin

Pai, tocmai ca io cred ca majoritate parintilor se straduiesc sa prezinte alternativele si posibile efecte si reactii la actiunile copiilor. Copii invata, cum sa-i faci sa deosebeasca binele de rau ? Prin educatie, copiii trebuie sa inteleaga chestii, pana le inteleg, ce le faci ? Ii lasi sa aleaga chiar daca isi fac rau ? In unele cazuri DA ! Daca-si fac rau in masura in care sa invete din greseli si sa nu ramana cu sechele. Dar cand raul cela ii de-a dreptul primejdios pentru pui ? Mnoa, nu-ti doresc sa fii in fata unui parinte ce simte ca-i ameniti puiul, nici mie nu-mi doresc 🙂

1 06 2009
VreauUltimulLoc

Vezi tu ca aici e o limita fina nu ai cum sa iti protejezi copii e o iluzie tot ce poti sa faci e sa le cresti lor gradul de constientizare iar asta nu se face prin forta sau constrangeri. Cat de a fi in fata unui parinte cu puiul amenintat sa sti ca de cele mai multe ori copiii sufera din cauza parintilor din cauza asa zisei lor griji prost intelese din cauza exemplelor proaste oferite de parinti care ii fac sa se orienteze spre un anturaj indiferent sau chiar rauvoitor.

1 06 2009
sorin

VreauUltimulLoc – asa-mi place cum ne intelegem noi doi, ca Pacala cu Tandala, tu spui una, io inteleg alta, io raspund la alta, tu o spui pe cealalta.
Nu stiu cum sa spun mai clar, cochilu’ alearga spre strada plina de masini, tu ii spui de buba aua, bad masina, el zabeste la tine si porneste iar in fuga catre strada plina de masini. Ori, cand creste, vrea musai sa conduca si el o masina. Ori nu vrea a alerga pe ulita dupa cirese si mere, ca-i plictisitor, unde sa mai pui ca ar fi catastrofal sa scoata cartofi in loc sa mearga la piscoteca. Am mai spus, la teorie ma pricepeam inainte sa-l am. Practica ma omoara. Si cartofi si piscoteca. Musai, nu dupa cum vrea el. Iar masina la vremea ei, sa si-o cumpere, nu sa intinda mana catre mine. Acu’ ma lupt cu „cei 7 anisori ” de acasa.

1 06 2009
VreauUltimulLoc

Te inteleg perfect Sorin si chiar la asta ti-am raspuns.
Faptul cu alergatul in fata masinii e vorba de o varsta prea mica pentru a intra in discutie alegerile. Faptul ca nu vrea sa scoata cartofi si vrea la disco deja e exact rezultatul a ceea ce am spus.
Copilul cand este responsabilizat si intelege situatiile nu o sa vrea sa se duca la disco daca trebuie scosi cartofi si daca tu intelegi ca e si el tanar si ca uneori trebuie sa se si duca. Dar asta nu se face daca tu nu l-ai tratat cu respectul cu care tratezi un adult incepand de la varste fragede. Multi parintii se vaita de comportamentul copiilor si prezinta situatia separand-o de ce greseli au facut ei in educatie pana atunci. Orice faci acum in cei 7 anisori o sa se intoarca peste ani ca multumire sau ca palma asa ca gandeste de 10 ori inainte sa iei o decizie.

1 06 2009
sorin

Mnoa, io fujam de scosul cartofilor sa ajung la piscoteca. Io alergam de nebun pe coama blocurilor. Si oricat or incercat ai mei sa ma responsabilizeze n-or avut cu cine, io le spuneam mereu ca drac mort nu se iazasta si ce-i rau nu piere. Acuma serios, cu responsabilizarea asta, se face gradual, pe varste in functie de cat ii in stare sa preia piciul. Si responsabilizare fara cunostere nu vad cum parznic de amiaza sa se poata, asa … numa’ din vorbe.
Crede-ma ca nu uit cum am fost io cochil, si parte din restrictiile ce-mi pareau atunci tiranice mi-or prins grozav de bine. Si chiar daca am avut parte de strictete cum rar vezi, mi-o prins grozav, nu-s nici supus, si stiu si unde-am dat cu parostu.
Mnoa, sa vezi tu veselie zilnica pe mine si jumatate cand ii vorba sa alegem cat si cum are voie piciu la computer, cand ii lasat de voie, ii integrat acolo, ca timbru de scrisoare, ca scaiu-n lana oii, nici sa manance nu-i mai trebe.

2 06 2009
volent

„ocserv” ca voi tot mai cautati fericirea pe aici:)) adica nu v-ati lasat de analizat:))

2 06 2009
VreauUltimulLoc

Nu am dat-o in alte alea cred ca o sa scriu si ceva despre educatia copiilor bazandu-ma pe experientele mele negative de copil :)).

2 06 2009
sorin

volent , ce pustiu de fericire sa catam, am sarit in apararea parintilor (desi transii nu aveau nevoie sa fie aparati 🙂 ), is departe de subiect, da’s subiectiv 😉

2 06 2009
volent

ai grija :). ca ti se va sari in cap :).

2 06 2009
sorin

Mnoa, le-ncurcai, VreauUltimulLoc, promit ca nu sar in capul nimanui, tu scrie acolo ce si cum, io incerc sa bag la captatana, oricum, copilul ti-l vei creste cum poti si cum doresti.

2 06 2009
VreauUltimulLoc

Stiu Sorin faptul ca nu avem aceleasi pareri e foarte bine se cheama diversitate. Oricum imi place felul tau de a fi esti echilibrat calitate cam rara in ultimul timp.

3 06 2009
volent

@sorin, ‘aidi ca am glumit…
iar cu saritul in cap am zis pen’ca mi-am amintit de o ruda a mea care era considera fff greu ca sa cresti un copil, iar eu nu eram asa dumirita de ce sa te vaiti de asa minune (asa consider eu ca e o minune copilul) iar ea mi-a replicat: „sa vorbesti cand o sa ai un copil” . Si m-am conformat. Astept sa am un copil si dupa aia nu ma mai opreste nimeni din vorbit:)
@ vreauultimulloc: tre sa-mi retrag niste cuvinte spuse nu mai stiu cand, cuvinte care sugerau ca ai fi precipitat din cauza tineretii tale. am vazut in alta parte ca dai dovada de multa intelepciune si tare mi-a placut asta. (si de sange-n veioza:) )

3 06 2009
sorin

@volent – dara ca ai glumit, iti pare tie ca ti-am raspuns serios 🙂 ?
Uite acu’ iti raspund serios, mai mare minune decat sa ai un copil nu vad, tocmai pentru ca ii asa mare minune ne ivartim (noi, parintii) ca oole in caldare pana ametim, in cautarea lu’ „cum ii mai bine, da’ daca incerc ivers, da’ daca-i fac rau …”.
Si imi pare normal ca-i greu, si mare sacrificiu treaba asta cu crescutul ţăncilor, numa’ ca ruda ta o fi uitat sa-ti spuna ca oricat de greu ar fi, ii framos de nu se poate si nu ar renunta la cel sacrificiu pentru nimic in lume.
Iar partea cu “sa vorbesti cand o sa ai un copil”, desi o urasc si ma feresc pe cat pot sa o spun (imi pare asa, o mare prostie gen amenintare ce poate fi inteleasa gresit, cum ca parintii ar fi mai dashtapti ori mai cu mot, numa’ pentru ca-s parinti, da’ nu asta urmareste sa spuna), is de acord cu ea, tocmai ca ieri mi-o spus mama mea „noah, vezi amu si tu cum ii sa fii parinte”, si culmea ii ca i-am dat dreptate de cand s-o nascut piciu meu.
Si chiar imi e tare drag sa vorobim despre copii, ca-i avem ori nu-i avem inca, nu conteaza tare mult, unde-i vorba de copii, repede si io cu amusinatorul, precum cainele de vanatoare cand simte vanatul 🙂

3 06 2009
volent

@sorin: tocmai de aceea am inteles si m-am oprit de la a mai comenta ceva. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: